13.2 C
București
marți, 5 martie 2024
AcasăSpecialPivniceru, presată de CSM

Pivniceru, presată de CSM

„Procedura Pivniceru”, de selectare a noului procuror general şi a noului procuror-şef al DNA, este considerată într-un document întocmit de specialiştii CSM ca fiind lipsită de transparenţă şi nelegalizată prin ordin de ministru, lucru care elimină posibilitatea contestării în instanţă.

 

Conflictul instituţional dintre ministrul Justiţiei Mona Pivniceru şi Consiliului Superior al Magistraturii  poate fi rezolvat astăzi, în cadrul unei întâlniri de lucru. Subiectele în divergenţă sunt „standardele de selecţie” a procurorului general al României şi a procurorului şef al DNA, impuse de ministrul Mona Pivniceru.

Specialiştii CSM consideră aceste „standarde”  lipsite de transparenţă şi nelegalizate prin ordin de ministru, eliminându-se astfel  posibilitatea contestării  în justiţie.

Scopul dialogului de astăzi dintre ministrul Pivniceru şi procurorii CSM este revizuirea procedurii de selecţie de o manieră care să asigure garanţiile de transparenţă şi obiectivitate solicitate de sistemul judiciar român şi de Comisia Europeană.

Carenţele „standardelor” Monei Pivniceru: lipsa transparenţei, fentarea cadrului legal

Într-un document obţinut în exclusivitate de România liberă, denumit „PUNCT DE VEDERE referitor la unele aspecte privind anunţul pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, specialiştii CSM atrag atenţia asupra hibelor standardelor impuse de Pivniceru. Prima problemă inventariată de specialiştii CSM ţine de graba organizării selecţiei, candidaţii neavând timp să conceapă proiecte serioase.

În termen de cinci zile lucrătoare, candidaţii trebuie să-şi depună candidatura, iar în maximum 11 zile trebuie să conceapă un proiect de management, trebuie să identifice carenţele sistemului, trebuie să propună soluţiile pentru eliminarea acestora, trebuie să pregătească 10 rechizitorii pe care
le-au întocmit de-a lungul carierei. Specialiştii CSM consideră că „acest termen de depunere a candidaturilor şi a proiectelor este mai scurt decât orice alt termen reglementat pentru alte funcţii de conducere”. Spre exemplu, pentru numirile în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, candidaturile se depun în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului.

A doua mare hibă inventariată de CSM e relevată de faptul că standardele procedurilor de nominalizare, impuse de Pivniceru, nu pot fi contestate în instanţă deoarece nu au fost elaborate în cadrul unui ordin de ministru. Acest lucru “echivalează cu inexistenţa accesului la justiţie în ceea ce priveşte eventualele disfuncţionalităţi ale procedurii de selecţie” susţin specialiştii CSM.

A treia mare hibă este lipsa transparenţei. Specialiştii CSM spun că “întreaga etapă preliminară a procedurii de selecţie este netransparentă, în condiţiile în care analiza şi evaluarea înscrisurilor depuse de către candidaţi şi menţionate în anunţul de selecţie, aşadar inclusiv a unui număr de minim 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, se realizează de către ministrul Justiţiei, nefiind prevăzute nici un fel de criterii şi fără posibilitatea contestării rezultatelor astfel obţinute”.

Mai mult, deşi procedura de selecţie se desfăşoară în faţa comisiei astfel constituite (formată din ministrul Justiţiei, trei procurori şi un psiholog), susţin specialiştii CSM, “decizia asupra formulării propunerii motivate de numire pentru fiecare dintre funcţiile de conducere este lăsată la latitudinea unui singur membru al comisiei, respectiv ministrului Justiţiei, celelalte persoane având doar un rol consultativ”.

De asemenea, deşi s-a întocmit un document numit „Standarde de evaluare a interviului…”, se observă că acesta nu conţine modalitatea de notare, respectiv alocarea punctajului pe criteriile (“standardele”) enumerate.

De altfel, se arată în “Punctul de vedere” al CSM, “din nici unul dintre documentele date publicităţii de ministrul Justiţiei nu rezultă modalitatea în care se va face aprecierea interviului (note, calificative etc.) şi, în consecinţă, nu există nici un fel de previzibilitate cu privire la felul în care se va face departajarea candidaţilor şi la modul în care se va putea aprecia că un candidat îndeplineşte standardele de evaluare a interviului, în lipsa unui  punctaj minim. Motivarea propunerii nu poate ţine loc de notare”.

Soluţiile CSM

Pentru eliminarea carenţelor descoperite în „standardele” Monei Pivniceru, specialiştii CSM propun mai multe soluţii. Astfel, pentru asigurarea transparenţei şi a obiectivităţii procedurii de selecţie pentru funcţiile de procuror general, respectiv de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, “soluţia legislativă care se impune este aceea a adoptării unei proceduri de selecţie similare cu cea prevăzută pentru preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reglementată de art. 53 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

Potrivit specialiştilor CSM  „propunerile trebuie să fie formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii, în urma analizei în cadrul Secţiei pentru procurori. La dezbateri va participa şi ministrul Justiţiei”.  

Cele mai citite

Ministrul austriac de Interne ignoră tema aderării României la spațiul Schengen terestru

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a evitat să indice un orizont de timp în care Viena şi-ar ridica veto-ul în privinţa aderării României...

CEC Bank – Credit ipotecar imobiliar cu dobândă fixă în primii 5 ani

CEC Bank oferă credite ipotecare imobiliare cu dobândă fixă de 5,55%, în primii 5 ani, ulterior variabilă, pentru cei care își încasează veniturile prin Bancă. ”În...

Grecii care au înlocuit Enel în România, afaceri cu rușii de la Lukoil

O companie deținută de grecii de la PPC a acordat un contract de 54,7 milioane de lei rușilor de la Lukoil România. Se spune...
Ultima oră
Pe aceeași temă