Lansarea in presa britanica a unui subiect de senzatie, „piratii” (evident, romani) care ataca navele sub pavilion strain ce navigheaza pe Dunare se dovedeste a fi o gogorita, prin prezentarea exagerata a unei banale reclamatii de furt de pe o nava, in conditiile in care deocamdata nu se stie daca furtul s-a produs pe teritoriul romanesc sau daca nu cumva spargerea ar fi fost data de un membru al echipajului, pentru ca pana la finalizarea anchetei si aceasta varianta este de luat in calcul.
O poveste brodata cu multa ata alba
Infractiunea a fost semnalata intr-un comunicat transmis pe data 12 iulie de Politia de Frontiera de la Galati, in care se spunea ca un echipaj al unei nave bulgaresti ce stationa in rada Portului Galati a reclamat ca geamurile a doua autoturisme ce se aflau pe puntea ambarcatiunii fusesera sparte, iar din interiorul masinilor fusesera furati 750 de euro si un caine-lup caucazian. La vremea respectiva, stirea nu a facut senzatie in presa, pentru ca nimeni nu si-a pus problema unei abordari de genul aceleia din „Sunday Telegraph”, prin punerea faptei respective pe seama „piratilor” care actioneaza in rada Portului Galati. La acest moment, in urma sesizarii depuse de echipajul de pe nava „Petr Beron”, politia efectueaza o ancheta care se desfasoara cu mare greutate pentru ca nava bulgareasca a parasit rada Portului Galati a doua zi dupa depunerea sesizarii si pentru ca intr-o cercetare internationala trebuie respectate anumite proceduri. Conform purtatorului de cuvant al IJPF Galati, inspectorul Bogdan Carp, este prima infractiune de acest gen cu care se confrunta politistii de frontiera. In alta ordine de idei, daca tot este vorba de o ancheta in derulare, trebuie sa fie luate in calcul toate variantele, inclusiv aceea ca spargerea celor doua autoturisme de pe puntea navei „Petr Beron” putea fi „opera” unuia dintre membrii echipajului, care ar fi putut sti ceva de existenta banilor. Un „pirat” sa fi dat spargerea numai pentru a fura radiocasetofoanele?! In legatura cu furtul de pe „Petr Beron” mai trebuie stabilit si alt aspect – daca furtul a avut loc pe teritoriul romanesc sau abia pe teritoriul romanesc a fost sesizat si reclamat. Un caz similar prezentat in cotidianul englez se refera la furtul semnalat de pe o nava de pasageri ce stationa undeva prin zona Portului Cernavoda, dar nu in rada portului, unde ar fi trebuit sa stationeze nava, ci in afara acesteia, miza fiind probabil neplata unor taxe.
Fantomaticul marinar din cart
Comandantul de pe nava bulgareasca a incalcat, se pare, o regula internationala elementara, pentru ca, chiar daca se afla in stationare in rada sau la cheu, orice nava trebuie sa aiba asigurate carturile la punte si la compartimentul masini, care sa supravegheze nava si instalatiile. „Au obligatia sa supravegheze nava permanent. Trebuia sa fie supravegheata non-stop acea nava de catre turele din echipaj sau cum isi organizau ei carturile”, ne-a declarat directorul Capitaniei Zonale Galati, Octavian Gheorghiu. Marinarul care s-ar fi aflat in cart pe puntea navei ar fi trebuit sa observe „piratii” urcati la bord. Directorul Capitaniei Galati res-pinge si teoria cu pirateria de pe Dunare: „Pirateria se efectueaza in mare libera, nu pe ape controlate, cum este Dunarea. Dunarea este un fluviu international, dar traverseaza teritoriile mai multor tari. Aici nu poate fi vorba de piraterie. Pirateria inseamna un act de talharie in mare libera”. Teoria conspiratiei? Povestea „piratilor de pe Dunare” se profileaza ca o imensa prostie, o telenovela de trei parale, in care „piratii” urca la bord folosindu-se de cangi. Urcau agatandu-se cu cangi de bordul navei, asa cum se mai urca si azi in filmele cu Sandokan, dar asta numai pentru ca navele erau pe vremea aceea din lemn. Astazi este mai greu sa agati cu cangea copastia de otel sau vreo baba din fonta si daca totusi s-ar intampla ar trebui sa auzim si de foarte multe accidente de munca suferite de „pirati”. Apoi, ni se mai spune ca „piratii” se apropie cu salupe de mare viteza de chila navei!? Chila este „intaritura” de la prova la pupa pe care se construieste osatura de coaste si curenti, pe care se construiesc bordajul si puntile. Cum chila unei nave este tot timpul sub apa, fiind punctul cu pescaj maxim, este clar ca „piratii” nu s-ar putea indrepta spre ea cu salupe de mare viteza, ci cu submarine de mare viteza. Ceea ce este cu totul altceva! Dincolo de toate punctele slabe ale acestei telenovele estivale, trebuie luate in calcul si alte argumente ceva mai solide. Povestea cu piratii a fost lansata la numai cateva zile dupa ce Ministerul de Externe a lansat mesajul ca Bulgaria nu este o tara sigura pentru turistii romani. Ar putea fi un raspuns al bulgarilor ca nici Romania nu este? Poate. Ar mai fi de mentionat si alta coincidenta: semnatarul articolului din „Sunday Telegraph” nu are un nume britanic. Se numeste Bojan Pancevski. Altfel spus, adunand toate punctele slabe ale acestui scenariu, intreaga poveste seamana cu o teorie a conspiratiei, care face parte din razboiul devenit deja de notorietate: al cui litoral este mai atractiv, al nostru sau al bulgarilor?
