Finalul celei de-a şasea ediţii a târgului de carte Bookfest, organizat la Romexpo pune pe gânduri industria cărţii, potrivit organizatorilor. Grigore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România (AER), crede că situaţia de criză în care se află cartea a ajuns la a treia etapă. „
Prima etapă a fost una de şoc, în 2009, când statul s-a retras şi nu a mai finanţat cartea pentru biblioteci sau profesori, lucru resimţit de editurile româneşti. A doua etapă, în 2009 – 2010, distribuitorii au început să se confrunte cu problemele financiare, de pildă nu au mai reuşit să plătească chiriile. Acum, în 2011, simţim al treilea val al crizei cărţii, care este cel mai complicat: cumpărătorii au din ce în ce mai puţini bani şi în plus îşi cheltuiesc aceşti bani puţini în alte domenii, pentru întreţinere, hrană, şi mai puţin pentru carte”, este de părere Arsene.
Criza nu poate fi contabilizată numai din vânzările de la Bookfest sau numărul de vizitatori, care au avut accesul gratuit. „Probabil că au fost mai mulţi vizitatori şi cumpărători în acest an faţă de ediţiile precedente pentru că, deşi au veniturile mai mici, editorii au avut foarte multe reduceri. Trendul general, la noi, arată că editurile sunt în mare suferinţă, iar apetitul pentru carte scade. Acestea sunt cele două probleme care pun industria în mare dificultate”, a mai adăugat preşedintele AER.
Public sărac şi apatic
„Apatic”, spune şi Horia Barna pentru a descrie publicul venit la evenimentele Bookfest. Horia Barna, fost director ICR Madrid, a fost cel care a s-a ocupat de invitatul special al târgului, Ungaria. Programul foarte divers şi numele autorilor maghiari invitaţi a atras specialişti din industrie, însă „publicul a fost apatic. De la un an la altul publicul are mai puţine mijloace materiale. La o masă rotundă sau la întâlnirile cu autorii oamenii nu mai participă cu întrebări pertinente, iar comunicarea nu se poate face decât biunivoc”, spune Barna.
Foarte bine primite au fost concertele, care au atras zeci sau sute de persoane. Cel al trupei Taxi a închis duminică seara Bookfest, iar pe lângă cele 80 de locuri pe scaune s-au mai altăturat de 3 sau de 4 ori mai mult public. „Concertele funcţionează, este un loisir căutat, ceea ce a făcut din târg un festival de senzaţie. De la muzica renascentistă la etnojazz, la orice concert, publicul trăieşte şi se lipeau tot mai mulţi de locul unde se cânta”, a mai povestit Horia Barna.
Cel mai bine vânduţi autori
Editura Humanitas anunţă că cei mai bine vânduţi autori au fost Neagu Djuvara şi Amos Oz. Topul celor mai bine vândute titluri de carte sunt dominate de „Zen. Jurnal 2004-2010″ de Mircea Cărtărescu, „Despre frumuseţea uitată a vieţii” de Andrei Pleşu şi „Călătorie în România” de Sir Sacheverrell Sitwell, la Humanitas, iar „Ultima ispita a lui Hristos” de Nikos Kazantzakis, „Omul este un mare fazan pe lume” de Herta Muller şi „Scene de viaţă campestră” de Amos Oz la Humanitas Fiction. Editura a avut încasări în valoare de 300.000 lei.
Mihaela Rădulescu şi cartea ei „Întreabă-mă orice” ocupă primul loc la vânzările editurii Polirom. În top urmează „Viaţa nu-i croită după calapos” de Aurora Liiceanu şi „1Q84″ de Haruki Murakami. Cartea Românească are pe primul loc „Teme” de Nicolae Manolescu, urmată de „Poker” de Bogdan Coşa şi „Medgidia, oraşul de apoi”, de Cristian Teodorescu. Ambele edituri au însumat încasări în valoare de 370.000 lei.
La Rao cel mai vândut titlu a fost „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” de Larry Watts, urmat de „N-am venit să ţin un discurs” de Gabriel Garcia Marquez şi „Istoria Olteniei” de Alex Mihai Stoenescu.
