Piata Constitutiei, locul unde s-au intalnit toate neamurile tiganesti

Oale, cratite, alambicuri, linguri de lemn, fuste lungi, margele si inele, muzica lautareasca si dansuri tiganesti – intr-un cuvant modul de viata al rromilor, care sambata au sarbatorit oficial in Piata Constitutiei din capitala Ziua Internationala a Rromilor.

Pe langa diverse alte manifestari organizate, de Ziua Internationala a Rromilor din Romania de baza a fost targul specific etniei, la care s-au strans rromii de toate neamurile – caldarari, aurari, rudari, lingurari, ursari etc., care pe tarabele amenajate au scos la vanzare obiectele pe care le confectioneaza manual, mestesugul fiind transmis din generatie in generatie. Daca multi au venit doar cu obiecte lucrate manual, cativa nu au ratat ocazia de a scoate bani si din maruntisuri cumparate de prin angrouri si pe care le recunosteai de la o posta ca sunt fabricate prin China, Thailanda si alte tari asiatice, care nu au nici o legatura cu mestesugurile pe care spun rromii ca le-au invatat de la stramosi. Nici portul specific nu a fost prezentat de prea multi, majoritatea rromilor din Piata Constitutiei fiind imbracati in haine obisnuite, de zi cu zi, deci fara cunoscutele fuste lungi ale femeilor, de exemplu. Chiar daca erau nerabdatori sa-si vanda marfa, rromii nu s-au dat in laturi sa-si laude produsele si sa explice ca totul este lucrat manual si rezistent.

Un alambic – 1.000 de euro

Alambicurile din arama pentru facut tuica atrageau cei mai multi bucuresteni dintre cei care la sfarsit de saptamana au trecut prin Piata Constitutiei, insa entuziasmul era aproape ingenuncheat la auzul preturilor. Asa se face ca un alambic cu de toate, in care se puteau pune si zece galeti de fructe fermentate ajungea si la 1.000 de euro. Ceva mai ieftine erau lingurile si castroanele din lemn, care atrageau nu doar femeile, ci si destui barbati. Bratarile si inelele din argint, toate lucrate manual, erau, de asemenea, printre obiectele admirate de bucuresteni, la care s-au adaugat si costumele traditionale ale femeilor rrome, culorile vii si inflorate fiind specifice portului acestora. Si cum si rromii tin pasul cu zilele noastre, unele fuste erau mai apropiate prezentului decat trecutului, combinatia de material pentru blugi cu altele mai colorate nemaifiind ceva foarte curios. „Preturile de aici sunt insa foarte mici, fata de Germania, de exemplu. Acolo este mult mai apreciat lucrul facut manual. Daca o lingura aici o vand cu 10.000 de lei, in Germania o dau si cu trei euro. La fel si castronul din lemn. Aici nu pot cere mai mult de 300.000 de lei, fata de aproape un milion de lei cat as lua daca l-as vinde afara. Va spun ca am fost in Germania si stiu. Pacat ca nu are cine sa se ocupe de comert si noi sa ne vedem doar de lucru!”, ne-a spus Ion Dragan, din judetul Valcea, de fel din neamul rudarilor, cunoscuti inainte de 1989 si ca albieri, de la albiile din lemn pe care le ciopleau, si care s-a reapucat de cioplit dupa ce a iesit la pensie.

Ziua cea mai lunga

„Cel putin la petrecerile noastre, fetele si femeile mai poarta costume traditionale. Sunt din matase si le-am lucrat foarte frumos”, ne-a spus o femeie rroma care a venit la targ cu un maldar de fuste lungi, viu colorate si care vindea un costum traditional (fusta si bluza) cu 700.000 de lei. Pe langa negustorie, Piata Constitutiei a rasunat sambata seara de muzica tiganeasca, de ziua lor rromii organizand spectacolul „Ziua cea mai lunga”, la care au participat 250 de artisti. Muzica a fost presarata si cu specificele dansuri tiganesti, multe dintre ele amintind de celebrul film „Satra”. O zi care le-a mers la inima rromilor, mai ales ca sarbatoarea lor s-a bucurat de sprijinul autoritatilor romane, mai-marii etniei recunoscand ca Romania a fost prima tara din Europa care a sarbatorit oficial Ziua Internationala a Rromilor.