Multi dintre bucuresteni au auzit vorbindu-se despre siturile arheologice, dar putini dintre ei stiu unde se gasesc acestea si care sunt rezultatele muncii arheologilor. Acestia lucreaza chiar si cateva decenii la un sit care ofera in fiecare an noi surprize si aduce noi dovezi despre modul de viata al oamenilor in urma cu secole sau chiar milenii. Munca migaloasa a arheologilor trece de multe ori neobservata de catre oamenii obisnuiti preocupati de grijile lor zilnice.
Unul dintre cele mai importante situri arheologice din Capitala este cel de la Militari-Campul lui Boja. In perioada 9-19 mai au avut loc primele cercetari arheologice din acest an desfasurate in sectorul unde predomina vestigii din epoca bronzului (culturile Glina si Tei). Pe langa vestigii din epoca bronzului, prima si a doua epoca a fierului, au mai fost descoperite o groapa din secolele II-III p. Chr., trei cuptoare menajere in aer liber din secolele VI-VII, respectiv o locuinta din secolele VI-VII. In jurul cuptorului menajer al acestei locuinte au fost gasite un numar impresionant de vase ceramice sparte pe loc, lucru rar, dupa cum a observat autorul cercetarii, dr. Eugen Silviu Teodor. In cursul acestui an se vor finaliza, si daca vor fi gasite fonduri, vor fi publicate inca trei carti despre rezultatele cercetarilor de la Militari-Campul lui Boja. „Cercetarile mai vechi de la Militari-Campul lui Boja au aratat ca populatia din mileniile III si II a. Chr. a locuit in bordeie si constructii de suprafata, ai caror pereti supraterani erau realizati din impletituri de nuiele peste care se "lipea" un strat de lut. Urmele acestor complexe sunt exprimate indeosebi sub forma bulgarilor de chirpici cu amprenta nuielelor si parilor de la structura din lemn a cladirilor. Evident ca aceste constructii, de mici dimensiuni, erau folosite in special pentru odihna nocturna, restul timpului fiind petrecut in aer liber. Pastrand proportiile, cine se plimba astazi pe malul Lacului Morilor poate admira la numai 500 metri de situl arheologic cateva adaposturi ridicate in aceeasi tehnica, este drept cu o inovatie, anume folii de plastic, ale unor rromi nomazi, care s-au aciuat aici”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Schuster, unul dintre arheologii care lucreaza la situl din Militari.
Primele informatii, inca din 1922
Situl arheologic din Militari nu este asa de recent descoperit cum s-ar crede. Primele informatii au fost furnizate in 1922 de catre Constantin Nicolaescu Plopsor, iar lucrarile au inceput in 1958. De-a lungul timpului au fost identificate si cercetate urme de locuire din neolitic (cultura Boian), din epoca bronzului (culturile Glina, Militari si Tei), prima epoca a fierului, secolele IV-III a. Chr., secolele II-III p. Chr. (cultura Militari-Chilia), V-VII (cultura Ipotesti-Candesti), secolele IX-X (cultura Dridu) si secolele XVIII-XIX. Pana in urma cu un an, in cele 19 campanii arheologice desfasurate au fost descoperite 153 de complexe arheologice: 60 de locuinte, un cuptor de olar, cinci gropi de cult, 87 de gropi menajere si de provizii. Ceramica descoperita a impus situl arheologic din Militari-Campul lui Boja printre foarte putinele din Muntenia unde a fost identificat un aspect cultural post-Glina care acopera perioada necunoscuta dintre culturile Glina si Tei ale epocii bronzului. Descoperirile de la acest sit au impus numele de Militari pentru cultura Militari-Chilia atribuita geto-dacilor din Muntenia in secolele II-III p. Chr. Deosebit de importante pentru cunoasterea credintelor si practicilor magico-religioase ale geto-dacilor din secolele II-III p. Chr. sunt cele cinci gropi de cult in care au fost depuse cinci schelete de caini. Arheologii au mai descoperit vase ceramice, obiecte din lut ars, monede romane din argint si bronz, unelte si arme, obiecte din os, fier si bronz, accesorii pentru vesminte, oase de animale etc.
Sit important care nu aparea in planurile de urbanism
Militari este considerat de arheologi cel mai important sit de pe teritoriul Capitalei si singurul relevant care nu a fost afectat grav de lucrarile edilitare ale orasului. De asemenea, Militari este singurul sit din Bucuresti amenajat ca santier-scoala pentru studentii Facultatii de Istorie. Importanta sa nu a fost deloc impresionanta pentru edili care nu l-au cuprins in planurile urbanistice din zona respectiva. „Cu toate ca este singurul sit arheologic din Bucuresti cercetat sistematic in ultimii 10 ani, acesta lipsea din planul urbanistic zonal elaborat in anul 2003. Doar pozitia ferma a responsabilului stiintific si a unor persoane bine intentionate din Ministerul Culturii si Cultelor a putut evita intrarea excavatoarelor, fara o cercetare arheologica prealabila, in cel mai important sit arheologic in cercetare de pe teritoriul actual al orasului. Acolo unde Ceausescu nu reusise erau sa reuseasca autoritatile "democratice" postdecembriste”, a declarat conf. univ. dr. Mircea Negru, resposabilul stiintific al santierului arheologic.
