18.7 C
București
marți, 27 septembrie 2022
AcasăSpecialPasul spectaculos care izolează România de Europa

Pasul spectaculos care izolează România de Europa

Germania va bloca inclusiv discutarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne din 7-8 martie.

Anunţul Guvernului de la Berlin vine la scurt timp după ce premierul şi ministrul de Externe de la Bucureşti au decis că aderarea la Schengen nu va mai fi prioritară în cazul unui eşec la Consiliul JAI de peste câteva zile. O decizie care, venind în coliziune cu abordarea Preşedinţiei, riscă să conducă la noi controverse de ordin constituţional.

Până în 2007, două au fost mizele strategice ale României în relaţie cu Uniunea Europeană: aderarea şi, ulterior, integrarea în spaţiul Schengen. Dacă de la îndeplinirea primului obiectiv s-au împlinit la 1 ianuarie şase ani, al doilea rămâne în continuare departe de un deznodământ, în condiţiile în care paşii parcurşi până acum de România, dar şi Bulgaria, nu i-au convins pe membrii Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne).

Chiar dacă în ultimii doi ani subiectul a fost dezbătut de europeni de-a lungul mai multor reuniuni ale Consiliului, de fiecare dată luarea deciziei a fost amânată. Şi tot de fiecare dată autorităţile de la Bucureşti s-au angajat să menţină tema Schengen în fruntea agendei de politică externă.

Semnale negative cu privire la un calendar concret de aderare
s-au acumulat şi în perioada premergătoare următorului Consiliu JAI (din 7-8 martie), însă de data aceasta abordarea României cunoaşte o răsturnare cu 180 de grade: dosarul nu va mai fi o prioritate pentru Guvernul de la Bucureşti.

Avertismentul a fost transmis vineri seară de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi, chiar dacă preşedintele Traian Băsescu s-a delimitat de spusele şefului MAE, acestea au fost întărite ulterior chiar de premierul Victor Ponta.

„Dacă însă decizia va fi din nou de amânare, atunci e clar că va fi nevoie de o soluţie politică a acelui stat care se opune intrării noastre în Schengen şi noi vom aştepta, nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate, ci noi suntem pregătţi şi, când se va lua decizia politică în ţara sau ţările care cred că trebuie amânat, atunci o să intrăm, însă nu o să mai fie în nici un caz primul punct de discuţii dintre România şi partenerii noştri europeni, o să fie alte puncte, nu Schengen“, a declarat Victor Ponta, care a precizat totodată că afirmaţiile lui Titus Corlăţean nu reprezintă un punct de vedere personal, ci chiar poziţia Guvernului

Mesaje contradictori

Totuşi, poziţia radicală exprimată sâmbătă de Ponta a venit la numai câteva zile după ce tot premierul declara că, în cazul unei decizii negative la Consiliul din 7-8 martie, România va relua eforturile de integrare pentru a pregăti terenul în perspectiva Consiliului JAI din luna octombrie. 

„Ştie foarte bine (preşedintele Traian Băsescu – n.r.) că decizia care se va lua, sau va fi amânată, în martie are legătură în principal cu considerente de politică internă dintr-un stat sau altul, şi nu din România, dar important este că eu sunt decis până în ziua Consiliului JAI ca toţi reprezentanţii Guvernului să continuăm aceste eforturi diplomatice. Dacă în martie se va amâna din nou, aşa cum s-a amânat şi în 2011, vom face aceleaşi eforturi în octombrie. Eu, spre deosebire de domnul preşedinte Băsescu, am în faţă destui ani în care să lupt şi să şi obţin rezultate pentru România, nu doar să contabilizez eşec după eşec, cum a reuşit domnia sa“, afirma Ponta într-o intervenţie publică avută marţi.

Agendă paralelă între palate

În săptămânile premergătoare Consiliului JAI din 7-8 martie, premierul Victor Ponta şi şeful diplomaţiei, Titus Corlăţean, s-au deplasat în mai multe capitale europene în căutare de sprijin. Rezultatul: nu s-au primit garanţii care să prefigureze o decizie pozitivă la reuniunea de săptămâna viitoare de la Bruxelles.

De altfel, premierul se arăta pregătit pentru asta încă de zilele trecute, când a admis, la capătul respectivelor contacte la nivel înalt, că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie amânată pentru octombrie, la solicitarea unuia sau a două state, dar că eforturile vor continua.

De ieri însă, eşecul de la Consiliul JAI din 7 şi 8 martie a devenit, din previzibil, o certitudine. Germania, prin vocea ministrului său de Interne, Hans-Peter Friedrich, a anunţat că va face uz de dreptul de veto în cazul supunerii la vot a unei date certe privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Oficialul german a exclus, totodată, şi posibilitatea aderării în trepte, întâi cu frontierele aeriană şi maritimă şi abia apoi cu cea terestră.

Astfel, Berlinul şi-a făcut publică decizia la scurt timp după anunţul-bombă al şefului Guvernului de la Bucureşti. Şi, implicit, după ce s-a conturat, din nou, faptul că priorităţile de politică externă ale României arată diferit de la palat la palat. În acest context, lipsa unei sincronizări între Guvern şi Preşedinţie în materie de interese externe pune probleme din punct de vedere constituţional, cât timp atribuţiile şefului statului pe această linie sunt prevăzute explicit în actuala Constituţie.

Date fiind circumstanţele, devine greu de crezut că poziţiile divergente ale lui Traian Băsescu şi Victor Ponta în chestiuni legate de relaţia cu Uniunea Europeană – cum este acum cazul Schengen – vor trece neobservate în cancelariile occidentale, după ce România a mai traversat o experienţă similară în timpul crizei politice din vara anului trecut.

Mizele economice

Va fi totodată interesant de urmărit şi cum va fi asumată o decizie precum trecerea ţintei Schengen în planul doi din perspectivă economică. Aşa cum se precizează chiar în documentele oficiale pe baza cărora guvernele de până acum au urmărit integrarea în Schengen, o astfel de aderare asigură, în ţări ca România, beneficii şi pentru persoanele fizice, dar şi pentru companii. În plus, ţara noastră a investit până acum circa un miliard de euro, un efort financiar ridicat, pe care şi l-a asumat până acum tot spectrul politic, indiferent cine a fost la guvernare la un moment sau altul. 

Litera şi spiritul MCV, în ecuaţia Schengen

Dezbaterea privind dreptul României de a se alătura clubului Schengen a făcut dese trimiteri şi la concluziile rapoartelor Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Vârful a fost atins anul trecut, pe fondul deteriorării climatului politic de la Bucureşti, care a generat reacţii fără precedent din partea liderilor europeni şi americani.

Olanda, de pildă, a fost una dintre acele ţări care au legat explicit Schengen de MCV. În septembrie 2012, Haga a transmis că doreşte amânarea unei decizii privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen pentru martie 2013, dar numai după ce Comisia Europeană va redacta un nou raport MCV. Ceea ce s-a şi întâmplat. Asta, chiar dacă în România politicienii, inclusiv preşedintele şi premierul, au vrut decuplarea celor două dosare.

Apoi, a venit februarie 2013. După o vizită a lui Titus Corlăţean în capitala Olandei – unde între timp ecuaţia puterii nu-i mai include pe radicalii care au forţaseră până acum Guvernul să adopte o atitudine inflexibilă faţă de România şi Bulgaria –, MAE de la Bucureşti a dat publicităţii un comunicat optimist, în care se arăta, printre altele, că Olanda nu mai condiţionează aderarea la Schengen de concluziile raportului MCV. La vremea respectivă, gafa ministerului condus de Corlăţean a făcut diplomaţia olandeză să dea, prin ambasada de la Bucureşti, o replică pe măsură: „Olanda nu a luat încă nici o decizie“, respectiv Olanda „păstrează unele îngrijorări referitoare la susţinerea şi ireversibilitatea reformelor, precum şi la faptul că o serie de recomandări şi condiţionalităţi nu au fost încă implementate“.

Pentru politicienii români, însă, în chestiunea aderării la Schengen problema cea mare nu ar trebui să o constituie doar condiţionalitatea formală numită MCV, cât mesajul, adică nu atât litera, cât spiritul ei.

Dovadă semnalele transmise până acum de majoritatea statelor de care depinde un vot pozitiv pentru România şi care îşi doresc în primul rând reformarea temeinică a justiţiei din România, dar şi instituţii funcţionale. Într-adevăr, reacţia recentă a Olandei la comunicatul optimist al MAE român nu includea o trimitere explicită la interdependenţa aderării la Schengen de MCV, dar punea sub semnul îndoielii „ireversibilitatea reformelor“ şi implementarea unor „recomandări“. Or, la asta se referă, în esenţă, şi rapoartele MCV ale Comisiei Europene.

Din acest motiv, cancelariile occidentale – chiar şi atunci când susţin public că atingerea de către România a ţintei Schengen, pe de o parte, şi MCV, pe de alta, reprezintă dosare separate – monitorizează cu atenţie atitudinea liderilor politici faţă de recomandările rapoartelor privind progresele în justiţie. De la începutul lui 2013 însă, mai multe voci din arcul guvernamental s-au împotrivit deschis continuării monitorizării făcute de Bruxelles. La începutul lunii februarie, numărul doi în stat – preşedintele Senatului, Crin Antonescu – declara că monitorizarea trebuie să înceteze până la sfârşitul lui 2013, iar mai mulţi eurodeputaţi USL au solicitat în Parlamentul European, tot luna trecută, oprirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

 

Cele mai citite
00:00:43

Forțele armate canadiene vor ajuta la curățare în urma uraganului Fiona

Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a declarat că forțele armate canadiene vor fi desfășurate pentru a ajuta la curățare după ce furtuna Fiona a provocat...

Liz Truss a felicitat-o pe Giorgia Meloni pentru victoria de la alegerile parlamentare din Italia

Premierul conservator britanic, Liz Truss, a felicitat-o luni pe liderul partidului post-fascist Fratelli d'Italia, Giorgia Meloni, pentru "succesul" său la alegerile parlamentare din Italia,...
Ultima oră
Pe aceeași temă