Croaţia a devenit, luni, a 28-a membră a Uniunii, după ce două treimi din populaţie a votat „Da” la referendumul organizat pe această temă. Deşi un sondaj de opinie a arătat că 61% din populaţie este în favoarea integrării şi speră că aceasta va aduce un suflu nou economiei, nu toţi croaţii sunt la fel optimişti, relatează Al-Jazeera.
Printre cei prezenţi la ceremonia de luni, părerile în privinţa integrării au fost împărţite. „Mă bucur că ne alăturăm Uniunii Europene, nu fiindcă e foarte grozavă, ci pentru că nu văd alte opţiuni. Ar fi mai rău fără Uniunea Europeană”, a declarat o studentă la Psihologie şi voluntară la o asociaţie ce ajută tinerii cu probleme de comportament.
Potrivit datelor furnizate de Eurostat în aprilie, rata şomajului în Croaţia este de 18%, iar peste jumătate dintre tinerii cu vârste de sub 25 de ani sunt şomeri. Mulţi dintre ei sunt absolvenţi de studii superioare, pentru care voluntariatul reprezintă singura modalitate de a câştiga experienţă. Un politolog de la Universitatea din Zagreb, Dejan Jovic, crede că aderarea la UE va determina, în cele din urmă, o sporire a investiţiilor, la creştere economică şi, implicit, înmulţirea locurilor de muncă.
„Pe termen lung, sperăm să fim beneficiarii acestei situaţii, în care ar trebui să fie mai uşor să faci parte dintr-o mare piaţă europeană. Principalele companii croate s-au pregătit deja să părăsească CEFTA (n.r. Acordul unic de comerţ liber în Sud-Estul Europei). Deci ne aşteptăm la ceva eşecuri iniţiale în materie de exporturi către ţările din această regiune, dar, în mare parte, impactul va fi pozitiv”, a mai spus Jovic.
Nu toţi sunt la fel de optimişti în privinţa viitorului, în contextul în care Croaţia este în recesiune din 2009, iar PIB-ul este de 39%, sub media europeană, potrivit Biroului de statistici al UE. De altfel, studiile în privinţa euroscepticismului din Croaţia au demonstrat că oamenii nu sunt siguri dacă vor avea de câştigat în urma aderării, din moment ce există incertitudini legate de creşterea preţurilor şi a intensificării competiţiei de pe piaţa muncii.
Voluntarul unui program de ajutorare a persoanelor dependente de droguri, Mihelin Ninoslav, a spus că nu vede cu ochi prea buni aderarea la UE. „Sunt sceptic. Tinerii vor o viaţă mai bună în Europa, dar Europa nu mai este ca acum doi ani. Înainte eram pentru Europa, dar nu şi acum.”. De asemenea, criza economică din zona euro creează temeri că statul croat, care şi-a câştigat independenţa în 1991, ar putea să îşi piardă identitatea. „Croaţia este Croaţia, nu este Europa”, a mai spus tânărul croat.
Un filosof croat şi directorul unei conferinţe anuale anti-globalizare, Sreko Horvat, a spus că Europa s-a „balcanizat” şi nu vede cu ochi buni procesul de privatizare, care, din punctul său de vedere, se va accelera odată cu aderarea UE.
În contextul în care UE va deschide în ianuarie negocierile de aderare cu Serbia şi de încheiere a unui acord de stabilizare şi asociere pentru Kosovo, apartenenţa Croaţiei la UE reprezintă, totodată, o oportunitate de a aplana conflictele care au dus la dezintegrarea Yugoslaviei în urmă cu două decenii, comentează Al-Jazeera.
În anii ’90, Yugoslavia s-a dezintegrat după o serie de războaie civile ce au dus la moartea a peste 100.000 de oameni. Războaiele au dus, în final, la scindarea republicii yugoslave şi apariţia statului croat. Acum, 22 de ani mai târziu, Croaţia face parte din nou dintr-o uniune politică şi este primul stat care se alătură UE după aderarea, pe 1 ianuarie 2007, a României şi Bulgariei.
