„Pace” este cuvantul care a dominat primul mesaj rostit ieri, in fata celor 100.000 de persoane adunate in Piata Sfantul Petru din Vatican, cu ocazia Pastelui catolic, de Papa Benedict al XVI-lea. Suveranul Pontif, care duminica a implinit 79 de ani, a amintit in discursul pascal „Urbi et Orbi” (catre oras si catre lume) de ingrijorarea provocata de situatia mondiala, exprimandu-si dorinta legata de „o convietuire pasnica” intre popoarele, culturile si religiile lumii.
„Astazi, chiar si intr-o epoca moderna marcata de tulburare si nesiguranta, traim evenimentul Invierii, care a schimbat viata si istoria umanitatii”, a spus Papa, al carui mesaj a fost transmis in peste 65 de tari. Atmosfera festiva a contrastat cu momentele dramatice ale Pastelui catolic de anul trecut, marcat de agonia Papei Ioan Paul al II-lea.
Probleme globale
Criza nucleara iraniana, conflictul israeliano-palestinian, razboiul din Irak sau situatia din Darfur au fost tot atatea probleme evocate de Suveranul Pontif.
Fara sa mentioneze explicit Iranul, el a facut apel la organizarea unor „negocieri serioase si loiale” in ceea ce priveste crizele generate de politicile nucleare, prin care sa se realizeze coexistenta pasnica si „sa fie indepartata amenintarea terorismului”. „Putem ajunge la un acord onorabil pentru toti”, a declarat Papa.
Pe de alta parte, Benedict al XVI-lea le-a cerut israelienilor si palestinienilor sa continue dialogul pentru a depasi obstacolele „vechi si noi” in gasirea unei solutii la conflictul din Tara Sfanta. Suveranul Pontif si-a exprimat speranta ca „membrii comunitatii internationale, care sustin dreptul legitim al Israelului la existenta, vor ajuta poporul palestinian sa depaseasca situatia grea in care se afla si sa isi construiasca viitorul, indreptandu-se spre constituirea unui stat propriu”. Indepartandu-se de textul scris, el a cerut evitarea „tentatiei represaliilor” si a indemnat partile aflate in conflict sa dialogheze „cu rabdare si perseverenta, pentru a putea inlatura atat obstacolele vechi, cat si pe cele recente”. Cu privire la Irak, Papa a cerut stoparea „violentei tragice care continua sa faca victime”.
Suveranul Pontif s-a referit cu ingrijorare si la conflictele si situatia umanitara dramatica din regiunea sudaneza Darfur, precum si la conditiile dificile de trai din America Latina. Referitor la Italia, unde rezultatele alegerilor parlamentare sunt contestate, el si-a exprimat speranta ca Invierea sa aduca liniste comunitatii nationale.
Benedict al XVI-lea a respectat traditia, urandu-le credinciosilor „Paste Fericit” in 62 de limbi si binecuvantandu-i. Totusi, surprizele nu au lipsit.
Papa darwinist?
Sambata seara, in predica din ajun, actualul Papa a recurs, spre mirarea multora, la teoria evolutiei pentru explicarea credintei crestinilor in invierea lui Christos si a fiintelor umane dupa moarte.
„Daca putem inca o data folosi limbajul teoriei evolutiei” – a declarat Suveranul Pontif – Invierea este „cea mai mare mutatie, saltul absolut cel mai decisiv intr-o dimensiune total noua (…) in lunga istorie a vietii si a evolutiei”. „Este vorba despre un salt calitativ in istoria evolutiei si a vietii, in general, spre o viata viitoare noua, spre o lume noua”, a dat asigurari Benedict al XVI-lea, citat de AFP. El a comparat, de asemenea, Invierea cu „o explozie de lumina, o explozie de dragoste”.
Nu este prima data cand actualul Papa face apel la termeni din domeniul stiintei. Anul trecut, cu ocazia Zilelor mondiale ale tineretului, desfasurate la Koln, Benedict al XVI-lea compara impartasania cu „o fisiune nucleara”, desi dogma spune ca ostia (anafura) este trupul lui Christos.
