Asociaţiile reprezentative ale bolnavilor cronici din ţară au reclamat România la Comisia Europeană (CE) pentru nerespectarea drepturilor fundamentale ale pacienţilor.
Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), Cezar Irimia, a declarat, luni, că s-a cerut CE monitorizarea României printr-o procedură similară cu cea care s-a fectuat păe Justiţie, în speranţa că forurile europene vor impune o recomandare statului român. Irimia a explicat că în <<Charta Europeană a Drepturilor Pacienţilor>>, adoptată şi de legislaţia nostră, sunt specificate 14 drepturi fundamentale, cum ar fi cel la accesibilitate, la alegerea liberă, la respectul intimităţii şi altele, care sunt încălcate în totalitate în spitalele româneşti.
Preşedintele COPAC a mai spus că sute de pacienţi sunt condamnaţi la moarte de deciziile premierului Emil Boc şi ale ministrului Snătăţii, Cseke Attila, care taie din fondurile unor programe naţionale vitale, astfel că listele cu bolnavi aflaţi în aşteptarea unui tratament pentru boli grave cum ar fi cancerul , HIV sau cele hepatice, primesc uneori răspunsul afirmativ după ce mor. „Sunt mii de pacienţi pe aceste liste, care nu au acces la tratament din lipsa banilor. S-a întâmplat chiar ca unele acceptări de primire a tratamentului să fie date după ce pacientul a murit”, a spus Irimie.
Carol I făcea spitale din 30 în 30 de kilometri
La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor Cluj, Mircea Bârsan, a spus că legea care reglementează sistemul sănătăţii este deficitară, iar normativele referitoare la malpraxis sunt proaste.
„Nici medical care greşeşte nu este sancţionat, nici pacientul nu este despăgubit. Am spus de multe ori că ar trebui să adoptăm legislaţia deja pusă la punct şi verificată a unor ţări ca Franţa, Anglia sau Germania, nu să facem noi legi care nu funcţionează”, a spus Bârsan. Chirurgul, care este unul dintre cei mai respectaţi medici din Cluj-Napoca, a amintit şi de sumele foarte mici pe care medicii le primesc pentru actul medical şi a spus că nu doar pacienţii s-au săturat de sistem, ci şi doctorii. Bârsan a amintit de faptul că în urmă cu o sută de ani, regele Carol I a decis construirea, din 30 în 30 de kilometri, a câte unui spital, astfel ca orice bolnav să poată ajunge în aproape trei ore la un medic care să îl trateze. Peşedintele Colegiului Medicilor Cluj a spus că una dintre hibele sistemului este că nu se ştie câţi bani atrage Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi câţi cheltuieşte, iar această stare este menţinută în detrimentul tuturor, medici şi pacienţi.Medicul a spus că este inadmisibil ca bolnavii să-şi cumpere singuri diverse materiale necesare în timpul spitalizării. „Unde mai pui că poate le mai şi verifică. Pacientul merge la farmacia din colţ să îşi cumpere aţă pentru operaţie şi o desface, ca să vadă dacă e bună. Iar noi cu aţa aia, care nu mai e sterilă, îl coasem pe om”, a spus Bârsan.