P.S.D. sau P.C.R.?

Peste noapte, multi dintre nostalgicii regimului comunist au inceput sa traiasca o adevarata dilema. Daca optiunea lor catre P.S.D. era fara echivoc, de foarte putin timp scena politica romaneasca, unde este posibil absolut orice, le-a oferit o alternativa la care nici nu mai indrazneau sa viseze: vestea infiintarii Partidului Comunist Reformat, care a facut rapid inconjurul tarii.

Privit de multi cu lejeritate, ba chiar cu amuzament, evenimentul este, totusi, destul de interesant. Prima intrebare care ne vine in minte este: de ce? Nu a facut suficient de mult rau comunismul, pentru ca un nou partid, cu nume asemanator, sa se nasca? Nu ne-au ajuns 50 de ani de „Cantarea Romaniei”, de munca patriotica, de „cincinalul in patru ani si jumatate”, de cozi interminabile la pui si banane, de represalii pentru cei care aveau curajul sa conteste sistemul, si cate si mai cate? Ce inseamna Partidul Comunist Reformat? Cum se poate oare reforma comunismul? Va avea cui sa se mai adreseze? Si, nu in ultimul rand, de ce tocmai acum, cand Romania se afla pe drumul ireversibil al integrarii europene? Dar sa le luam pe rand. Explicatia revenirii in atentia opiniei publice a noului P.C.R. se datoreaza esecului lamentabil al asa-zisei clase politice post-decembriste. Aparitia unui nou partid pe scena politica romaneasca nu trebuie sa mire pe nimeni. Practic, este loc pentru ceva nou, diferit de ceea ce a insemnat politica romaneasca de dupa 1989. Numai ca acum nu vorbim despre orice fel de partid, construit ca moft sau suparari ale vreunui mandru si orgolios politician, ci despre o retusare a cosmarului de jumatate de secol care ne-a bantuit zilnic. Pentru tinerii care nu cunosc comunismul, care au invatat sa se manifeste in democratie, care au deschis ochii si au vazut lumea, dar mai ales pentru cei care au suferit in mod evident vremuri indelungate, renasterea comunismului este sinonima cu ciuma. Unii mai degraba ar trece de bunavoie la locuri cu verdeata decat sa mai suporte inca o data teroarea comunista. Insa pentru cei care au beneficiat de pe urma sistemului comunist, cei care aveau siguranta zilei de maine, a locuintei primite de la stat, a serviciului sigur pe care il primeai cand ieseai de pe bancile facultatii, sau a altor mijloace de subzistenta pe care sistemul democratic nu le ofera pe tava, renasterea P.C.R. s-ar putea constitui chiar intr-o speranta in revenirea unor vremuri cand le-a fost bine.
Cum putem vorbi despre un partid comunist reformat? Nu putem, pentru ca flagelul comunismului nu se poate reforma. Acest fapt a fost observat de insusi Papa Ioan Paul al II-lea, care, in urma istoricei intalniri de la Vatican cu liderul rus Mihail Gorbaciov, a concluzionat ca ideile lui Gorbaciov erau bune, dar ca nu se puteau aplica, tocmai pentru ca ciuma comunista este ireformabila. In plus, avem deja un partid comunist reformat pe scena politica nationala care, din pacate, ne-a guvernat vreme de 11 ani: Partidul Social Democrat. Totusi, privind cu mai multa atentie, diferentele dintre P.S.D. si P.C.R. sunt de natura sa favorizeze P.C.R. intr-o competitie dupa electorat.

Tovarasul Iliescu

In primul rand, P.S.D. a mostenit de la tatucul Iliescu absolut tot ceea ce insemna nomenclatura de partid. Sunt ferm convins ca majoritatea comunistilor sunt acum in P.S.D. si nicidecum in acest P.C.R. Pe de alta parte, comportamentul oligarhic al comunistilor din P.S.D. l-au transformat intr-un soi de partid neo-comunist-burghezo-mosieresc, ceea ce pentru comunistii adevarati este un adevarat sacrilegiu. Sintagma „cu poporul, pentru popor” a fost transformata de pesedisti in „cu poporul, pentru noi”.
Si iata cum P.C.R. ar avea chiar si cui sa i se adreseze. Pe langa electoratul care spune ca traia mai bine inainte de 1989 (si care exista), P.C.R. se poate adresa simpatizantilor P.S.D. care vedeau in acesta continuatorul „Epocii de aur”, dar care sunt profund dezamagiti de acest avorton politic ce ne-a guvernat atata amar de vreme. De ce acum? Personal, nu cred ca este o intamplare momentul ales. In primul rand, dosariada care, probabil, va fi dublata de o lege a lustratiei. Dupa ce vor fi trecut aceste doua cutremure ale politicii romanesti, vom vedea cum o gramada de politicieni care au facut umbra pamantului degeaba dupa 1989 vor ramane fara obiectul muncii. Chiar credeti ca se vor duce acasa? Daca acest nou Partid Comunist Reformat va avea si rol de umbrela pentru o parte din acesti politicieni?

Reciclarea cadrelor

Un alt element extrem de important este strans legat de aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. Privind in jur, putem vedea ca aproape, in toate tarile ex-comuniste, fostul partid comunist nu a murit, ba in anumite zone este chiar bine mersi. Veti spune, da, este si la noi, si poarta numele P.S.D. Cu totul de acord, dar deconspirarea colaboratorilor Securitatii si a nomenclaturii de partid ar putea lasa P.S.D. fara membri si l-ar duce chiar sub pragul electoral. In plus, efectele economice ale integrarii s-ar putea resimti destul de puternic asupra unei parti din electoratul nehotarat care, in lipsa de alternativa viabila si dezamagit de toti si toate, ar putea sa-si reconsidere optiunile politice, si sa se indrepte chiar catre un partid comunist, asa-zis reformat. Un ultim argument apartine unui ex-presedinte rus, fost sef K.G.B., Yuri Andropov, care formula, in urma cu peste 20 de ani, teoria comunismului reciclat, mai precis caderea tipului de comunism dur, rudimentar si dictatorial si inlocuirea sa cu un alt tip mai europenizat, deschis si emancipat. Dar tot comunism. Poate ca la noi acest tip a purtat numele de P.S.D., si totusi nu-mi pot reprima o intrebare, vazand declinul P.S.D.: Daca se pregateste predarea stafetei catre noul P.C.R.? Si daca rusofilul Ion Iliescu nu a pastrat acest as in maneca sa de pufoaica comunista? Sa scuipam in san si sa ne rugam bunului Dumnezeu sa fereasca tarisoara noastra frumoasa si plina de oameni amarati de inca un cataclism.
Ca in rest chiar le avem pe toate.
Mihai Petre