„Osama bin Laden este mort. S-a făcut dreptate!” – acesta a fost anunţul Preşedintelui Obama din seara zilei de 1 mai, anunţ care a avut un impact semnificativ şi asupra pieţelor financiare internaţional. Cotaţia la sortimentul petrolier relevant în Europa, BRENT, a scăzut cu 4.5 dolari, de la 126.10 la 121.60 dolari/baril în doar cateva ore! Aceasta ştire ar putea duce la o scădere şi mai accentuată a preţului la petrol în următoarele zile. Trebuie însă avut în vedere că scăderea vine pe fondul unui volum mic de tranzacţii, datorat faptului că piaţa financiară din Londra nu a lucrat ieri. Chiar dacă este numai un efect de moment, va fi totuşi interesant ce se va întampla astăzi, când pieţele financiare vor tranzacţiona la întreaga capacitate.
Piaţa internatională de materii prime este tributară evenimentelor politice cu impact global! Unele sunt transportate mediatic atât de puternic, încât acoperă percepţia sănătoasă a realităţii. Aceasta poate face ca scăderea de ieri să fie doar conjuncturală, de mică amplitudine! În ceea ce priveşte variaţia actuală a preţului la petrol şi la produsele petroliere, cuvântul de ordine este şi rămâne: decorelarea! FED-ul (Federal Reserve, Banca Centrală Americană) e cu spatele la zid. Inflaţia, chiar şi temporară, înteţeşte focul pe piaţa petrolului! Cotaţia la BRENT a înregistrat în ultimile două săptămâni o volatilitate ridicată, cu fluctuaţii zilnice ale preţului de patru-cinci dolari SUA.
Influenţa Orientului Apropiat
Aceasta volatilitate mare a fost cauzată în mare parte de tensiunile politice din Orientul Apropiat şi nordul Africii, o influenţă puternică asupra cotaţiilor au avut-o şi alegerile prezidenţiale din Nigeria, cât şi anunţul din data de 18 aprilie al Agenţiei de Evaluare Financiară Standard&Poor’s, care a revizuit perspectiva rating-ului SUA, de la stabil la negativ! Analiza preţului la BRENT, până la anunţul Agenţiei S&P şi a publicării rezultatului alegerilor din Nigeria, arată că în prima jumătate a lunii aprilie a existat o creştere în numai câteva zile a cotaţiei pentru petrol de la 118 la 127 dolari/baril, creştere cauzată în cea mai mare parte de evoluţia conflictului din Libia, unde instalaţiile petroliere au fost afectate doar într-o mică măsură. Semnalul perceput de către piaţă a fost ca o prelungire a acestui conflict, cu efecte de scădere a exporturilor de petrol din Libia şi, implicit, o creştere a preţului pentru petrol. După atingerea maximului ultimilor doi ani şi jumătate, cotaţia a scăzut într-o singura zi cu 4 dolari. Volatilitatea a fost mare pentru un interval de două zile, scăderea fiind cauzată de faptul că foarte mulţi jucători din piaţă au decis la nivelul de 127 dolari/baril să-şi marcheze profitul. Până pe data de 18 aprilie, cotaţiile au rămas în intervalul de variaţie 120-123 dolari/baril.
Alegerile din Nigeria au crescut preţul
Cu toate ca Nigeria este cea mai mare ţară exportatoare de petrol din Africa, rezultatul alegerilor prezidenţiale nu a avut o influenţă majoră asupra preţului, piaţa luând totuşi în considerare acest factor, având ca efect o creştere de 2-3 dolari/baril. Nigeria este un stat caracterizat de ceva vreme de instabilitate politică, o serie de atacuri asupra unor platforme petroliere au avut loc în ultimii ani şi în prezent au loc proteste împotriva noului preşedinte. Este ştiut faptul că instabilitatea politică nu poate duce decât la o creştere a cotaţiilor pe termen scurt.
Efectul anunţului Agentiei de Evaluare Financiara Standard&Poor’s
Revizuirea în scădere a perspectivei rating-ului SUA, de la stabil la negativ, este prima din istoria agenţiei. Practic, agenţia a publicat un raport sceptic. Există comentarii în piaţă conform cărora Adminstraţia Obama ar fi cerut S&P-ului să nu înrăutăţească perspectiva de rating, reprezentanţii Trezoreriei replicând S&P că raportul lor subestimează capacitatea politicienilor americani de a ajunge la un compromis asupra reducerii deficitului bugetar. Prima reacţie datorată publicării raportului a fost scăderea principalilor indici ai bursei americane, indicele S&P a scăzut cu aproape 30 de dolari, de la 1325 la 1295 dolari. Preţul la BRENT a scăzut de la 123.2 la 119 dolari/baril în două zile. Dolarul american s-a apreciat faţă de moneda euro cu 2.3% de la 1.45 la 1.415. Dacă scăderea preţului la petrol şi a indicilor bursei au fost nişte reacţii normale la acest raport, surprinzătore a fost întărirea monedei americane în orele de după publicarea acestui raport, apreciere justificată prin faptul că jucătorii s-au aşteaptat la o creştere a dobânzii de referinţă de către FED. Din punct de vedere al analizei tehnice, o scădere pentru BRENT sub pragul de 120 dolari/baril, combinată cu perspectivele raportului S&P, ar fi trebuit să ducă preţul Brent spre 110-112 dolari/baril şi pretul la WTI sub 100 dolari/baril.
Pe data de 20 aprilie, pe fondul publicării situatiilor financiare ale unor companii americane şi asiatice, rapoartele au arătat o creştere a profiturilor, piaţa a interpretat acest lucru drept o recâştigare a încrederii privind redresarea economică la nivel global, indicii burselor internationale au crescut, S&P a ajuns la nivelul de 1340, reprezentând o creştere de 45 de dolari de la nivelul atins pe 18 aprilie. Preţul la BRENT a crescut până la nivelul de 125 dolari/baril, 6 dolari peste minimul atins cu două zile inainte. Dolarul american s-a depreciat faţă de moneda euro cu 3.5%, atingând nivelul de 1.464 (un maxim pentru ultimul an şi jumatate!). Creşterea preţului la petrol şi produse petroliere a fost argumentată prin faptul că un dolar slab creşte apetitul investitorilor pentru piaţa mărfurilor, la care se adugă şi semnalele îmbunătăţirii economiei americane, cel mai mare consumator de petrol la nivel mondial. Aceste date au atenuat în piaţă urmările deficitelor bugetare existente în câteva state din cadrul UE şi au anulat impactul raportulului agentiei S&P. Cât timp exista o divergenţă privind evoluţia diverselor pieţe financiare, creşterea cotaţiilor la produsele petroliere fiind justificată de un dolar slab, indicii bursei americane crescând, zona euro confruntându-se cu mari probleme economice, ar trebui să asistăm la o apreciere sau măcar o stabilizare a monedei americane şi nu la o depreciere!
Tensiunile din Orientul Mijlociu
Potenţialul social exploziv din Algeria, Bahrein, Iran, Oman şi Yemen se acumulează, în Siria situaţia se agravează de la oră la oră, o desfăşurare complexă, greu de previzionat în relaţie cu evoluţia viitoare a preţului petrolului BRENT. Dacă vor fi din nou semnale concludente privind îmbunătăţirea economiei SUA, este de aşteptat o creştere a preţului la petrol, nefirească fiind însă o depreciere aşa de accelerată a monedei americane. Dacă aceste semnale de creştere economică se confirmă în viitorul apropiat şi deprecierea monedei americane continuă, respectând raţionamentul conform căruia „un dolar slab creşte apetitul investitorilor pentru piaţa mărfurilor”, prevedem o creştere a cotaţiei până la un nivel de 145 dolari/baril, bineînţeles fără o agravare pe termen scurt a tensiunilor din Orient. Întrebarea firească ce apare este: preţul la petrol va scădea datorită înrăutăţirii semnalelor economice pentru cel mai mare consumator la nivel mondial sau va creşte datorită apetitului crescut al investitorilor pentru piaţa produselor petroliere datorată unui dolar slab? O stabilizare a preţului la BRENT peste nivelul de 120 dolari/baril pentru o perioadă mai lungă de timp va încetini procesul de creştere economică şi va duce la creşterea fenomenului inflationist la nivel global.
Reacţia Băncii Centrale Europene
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a mărit dobânda de referinţă pentru moneda euro tocmai datorită faptului că se doreşte ameliorarea acestui fenomen inflaţionist.
Anul 2008, acelaşi scenariu! O depreciere masiva a dolarului american şi o creştere a preţului la petrol până la nivelul de 147 dolari/baril! Singura diferenţa majora este ca atunci SUA se confruntă cu o criză financiară provocată de sectorul imobiliar şi principalii indici ai bursei se prabuşiseră, în timp ce acum există semnale semnificative ale îmbunătăţirii activităţii economice şi o creştere a bursei. Chiar dacă apetitul investitorilor de a intra în poziţii de cumpărare pe piaţa produselor petroliere este mare când moneda americană se depreciază, această depreciere reflectă totuşi o înrăutăţire a economiei americane. Creşterea preţului este astfel limitată şi datorită faptului că cererea din partea celui mai mare consumator al acestor produse, piaţa din SUA, este foarte posibil să scadă.
Impactul Băncii Centrale Americane
Un impact important pentru evoluţia în următoarele săptămâni a preţului la petrol la avut rezultatul şedintei de politică monetară a FED din data de 27 aprilie 2011. O eventuală creştere a dobânzii de referinţă din partea organismului american ar fi dus la o apreciere a dolarului în raport cu celelate valute şi o scădere a preţului la petrol. Menţinerea actualei politici monetare a avut ca efect o continuare a deprecierii dolarului american şi o crestere a preţului la petrol! Din punct de vedere al analizei tehnice, atâta timp cât cotaţia rămâne peste pragul de 120 dolari/baril, este posibil să avem în continuare o creştere spre şi chiar peste nivelul de 130 dolari/baril. O scădere a cotaţiei şi mentinerea acesteia pentru câteva zile sub pragul de 120 dolari/baril poate să ducă din nou în palierul de variatie 113-115 dolari/baril. Apreciez astfel decorelarea pieţelor ca fiind evenimentul cel mai semnificativ în desfăşurare la nivel mondial în acest moment, Nigeria, contrar prognozelor, aproape că nu a avut impact, S&P-ul a dat scânteia creşterii palierului de variaţie la BRENT, moartea inamicului numărul unu Osama bin Laden a ameliorat foarte din scurt situatia! FED-ul, rămâne cu spatele la zid – deoarece nu a schimbat politica monetară – astfel se „temporizeaza evoluţia, dar se şi înteţeşte focul”!
analiză de Dan Berendel, trader international şi proprietar al Master Chem Oil srl. singura companie românescă de comerţ exterior cu produse petroliere
