Orasul simbolurilor

Juxtapunerile pe ambele axe ii ofera Clujului un aer aparte, in care spiritul boem al universitatilor coexista cu parfumul rural al unor cartiere precum Someseniul, cu semetia nobiliara a zidului cetatii medievale ori cu burghezia tihnita a cartierelor de case din perioada interbelica, cum ar fi Gruia ori Andrei Muresanu. Exista si o puternica amprenta comunista, pusa mai ales asupra unor cartiere muncitoresti, precum Manasturul ori Marastiul. Axa verticala a orasului este deopotriva istorica si metafizica. Exista un strat al locuirii dacice, insa lipsit de spectaculozitate. Fragmentele de ceramica si de metal nu ofera decat indicii vagi despre viata locuitorilor asezarii. Stratul roman este mult mai bogat. Anticul oras Napoca era cea mai nordica peninsula a splendorii romane. Ruinele din centrul orasului, cu frumoasele coloane toscane gasite chiar in Piata Unirii, arata bogatia patricienilor din oras. Zidul de incinta al asezarii romane si celelalte edificii publice, alaturi de bogatul inventar arheologic ce include ceramica, sculpturi, monede ori diferite obiecte arata forta asezarii, pazita de o salba de castre militare. A urmat epoca medievala, inceputa sub auspiciile colonizarii sasesti. Biserica Sfantul Mihail, ridicata in stil gotic, este cea mai reusita expresie a geniului arhitectural al germanilor. Cetatea si asezarea civila erau deosebit de bine dezvoltate si inchegate. Socotelile orasului, tinute inca dinainte de vremea lui Mihai Viteazul, arata ca negustorii si mestesugarii din Cluj erau deopotriva avuti si cumpatati. In perioada moderna, aristocratii maghiari au ridicat palate scumpe, iar din secolul al XIX-lea Clujul a devenit tot mai mult un oras romanesc. Sub aspect metafizic, Clujul este un mozaic de culte si de credinte. Sinagoga care comemoreaza deportatii Shoah-ului, moscheea din Hasdeu ori cultele neoprotestante stau alaturi cu vicariatul romano-catolic, cu episcopiile reformatilor, unitarienilor si lutheranilor ori cu cea a greco-catolicilor si cu mitropolia ortodocsilor. Iata de ce orasul este deopotriva in istorie si in afara ei.