» Cele mai vechi dovezi ale existentei umane in vatra Constantei au fost gasite pe malul lacului Tabacarie.
» In Zona Teatrului de Stat au fost descoperite zidarii din ultima faza de dezvoltare a Tomisului.
» Chiar si acum, cu fiecare sapatura, ruinele vechii cetati ies la iveala.
Marturiile documentare de ordin arheologic vin sa ne indice existenta orasului Tomis din secolul al VI-lea inaintea erei noastre, care constituie vatra milenara a orasului de astazi. Colonisti greci din Milet au sosit pe malul Marii Negre si au infiintat orasul Tomis. Astazi din acesta au mai ramas unele vestigii precum Turnul Macelarilor care a fost refacut in timpul lui Iustinian, dar si unele ziduri romane de incinta din secolul III era noastra. Aici au fost gasite vase antice de ceramica ce sunt acum expuse in parcul arheologic. Insa, chiar si acum, cu fiecare sapatura, ruinele vechii cetati ies la iveala. Orasul de acum 2500 de ani pare sa supravietuiasca cu toate ca este ingropat de modernitate.
Primele marturii atesta modul de viata al locuitorilor
Cele mai vechi dovezi ale existentei umane in vatra Constantei au fost gasite pe malul lacului Tabacarie, in perimetrul actualului cartier Tomis Nord si constau in materiale arheologice atribuite culturii eneolitice Gumelnita. Dupa cum demonstreaza cercetarile arheologice efectuate in Parcul Catedralei, Tomisul trebuie sa fi fost initial un Emporion ionian, factorie comerciala ce precede constituirea coloniei propriu-zise. Abia in epoca elenistica, cetatea va capata atributele unui polis. In acest interval de timp importanta orasului creste, fiind acumulate bogatii care permit locuitorilor sa ridice edificii publice sau private elegante, din piatra sau marmura, apeducte, din care au mai ramas putine, dar elocvente marturii precum coloane, ancadramente, firize, fragmente de capitele. Tot atunci se ridica un zid de aparare dupa modelul celor vest-pontice- Histria si Callatis, iar locuitorii isi organizeaza viata sociala si politica dupa modelul ionian in care autoritatea supremea o are Adunarea Poporului, Sfatul acestuia constituind puterea executiva.
Pamanturile Constantei inca mai ascund istoria
Argumentele arheologice si in special identificarea unor ziduri si obiecte de catre specialistii constanteni reprezinta o dovada incontestabila a faptului ca sub modernul oras Constanta zac pamanturile care formau odata vechiul Tomis.
"Cele mai recente cercetari efectuate de arheologii constanteni in zona strazii Traian au scos la iveala zece morminte din perioada romana si romano-bizantina", a declarat Catalin Nopcea, arheolog in cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. Necropola crestina a fost descoperita in urma sapaturilor realizate pentru construirea unor noi cladiri.
"La fiecare nou proiect de constructie al unui edificiu se constata noi elemente ce tin de antichitate, insa, de multe ori, arheologii nu ajung sa le salveze. si zona garii intra pe aceasta lista. Pentru ca s-au construit foarte multe cladiri in ultimii 15-20 de ani, pamantul s-a aplatizat, lucru ce ingreuneaza cercetarile", sustine Gheorghe Papuc, arheolog.
O alta echipa de specialisti formata din Laurentiu Cliante, Constantin Bejenaru si Tiberiu Potarniche, a reusit sa identifice, in zona Teatrului de Stat, o stratigrafie care o ajuta sa studieze formatiile geologice ale scoartei terestre pentru a determina varsta si succesiunea lor.
De asemenea, in cadrul aceluiasi proiect au fost descoperite morminte din perioada elenista si resturi de zidarii din ultima faza de dezvoltare a Tomisului.
Citadela cu soarta predestinata
In vechime grecii numeau "minuni ale lumii" cele mai desavarsite opere de arta faurite de mana omului. Orasele lumii antice prin vestigiile pe care le cuprind sunt exemple elocvente. Astfel, Cetatea Tomis a fost un vast proces al colonizarii grecesti in bazinul Pontului Euxin, care a facilitat marele dialog comercial si schimb de marfuri intre negustorii de peste mari si geto-daci. Constanta este cel mai batran oras pe o peninsula calcaroasa care s-a infipt adanc in mare. Pe acest loc s-a ridicat acum 2500 de ani Cetatea Tomis. La inceput era un mic punct de escala a corabiilor grecesti care faceau schimb de produse cu populatia bastinasa.
Astazi Constanta este cel mai important port prin care se efectueaza import-export cu celelalte tari ale lumii. Viata de pe meleagurile Dobrogei este foarte veche, iar creatiile literare care atesta existenta acestor istorii ale strabunilor nostri vin sa lamureasca si sa convinga despre o realitate care a existat cu numele prin fapte si care astazi pot fi chiar vazute. Stapanirea bizantina in Dobrogea se reinstaureaza, iar tinutul dintre Dunare si Marea Neagra este organizat intr-o unitate politico-administrativa bizantina numita Paristrion, cu capitala la Dorostolon, Silistra.
Cele mai recente cercetari efectuate de arheologii constanteni in zona strazii Traian au scos la iveala zece morminte din perioada romana si romano-bizantina".
Catalin Nopcea, arheolog in cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta.
» Origini bizantine
In perioada bizantina, in secolele VIII-XII, orasul va fi cunoscut si sub numele de Constantiana sau Constantina, nume ce este luat, se pare, dupa denumirea unui cartier al Tomisului, sec. IV p. Chr. Denumirea acestui cartier s-a facut dupa numele unor dinasti din familia imperiala din sec. al IV-lea a. Chr. Numele, cum ni-l transmit izvoarele bizantine sau italienesti din Evul Mediu, si folosirea sa neintrerupta atatea veacuri, dovedesc o existenta continua a populatiei autohtone, romanizata pe teritoriul vechiului oras si in imprejurimi.
