Avarie, colaps, faliment, supravietuire, inegalitate, lipsa de oportunitati, lacomia finantistilor din guvern – acestia au fost termenii care au dominat dezbaterea organizata de Asociatia Oraselor Mici (AOR), eveniment gazduit de Institutul National de Administratie.
Primarii oraselor mici se confrunta cu grave probleme financiare, un necaz destul de mare pentru a justifica solicitarea lor privind adoptarea unui program de finantare in vederea sustinerii strategiei de dezvoltare a oraselor mici. In opinia edililor, orasele mici sunt cele care suporta mai greu rigorile tranzitiei.
Primarii au facut referire la programul SAPARD destinat in exclusivitate mediului rural, dar cu aplicabilitate redusa pentru oamenii de la sate si la ISPA, alt instrument european de finantare, ai carui beneficiari au fost si sunt doar municipiile, nu oraselele cu iz de patriarhat.
„Cu totii platim, de aproape 60 de ani, si o facem si in prezent, pentru dezvoltarea economica din diverse zone ale tarii, cu precadere pentru dezvoltarea resedintelor de judete si a altor cateva localitati strategice. Bugetele insuficiente ale autoritatilor locale din foarte multe orase mici si mijlocii si din cea mai mare parte a comunelor nu ne permit asigurarea unor servicii de stricta necesitate oricarei comunitati. Cred ca toti putem fi de acord ca intr-o comunitate locala trebuie sa poata fi asimilat un pachet minim de servicii, care ar putea cuprinde: asigurarea drepturilor salariale ale angajatilor primariei si a serviciilor din subordine; asigurarea sigurantei cetateanului, care sa includa cel putin iluminatul nocturn si servicii de paza si protectie (politie comunitara); servicii medicale, servicii de asistenta sociala pentru persoanele aflate in situatii de dificultate, institutii de invatamant cu o dotare corespunzatoare si cu conditii decente”, a spus presedintele AOR, Ionel Chirita.
Amaratii platesc impozite pe sandramale
Primarii n-au scapat ocazia sa trimita sageti veninoase la adresa guvernantilor, a parlamentarilor, care vor sa le ia si ultimul banut din bugetele locale pentru „bugetul consolidat” al statului. Banii adunati din impozitele pe terenurile extravilane nu reprezinta singurul motiv de suparare.
Banii, in loc sa intre in bugetul primariilor, iau drumul Ministerului de Finante. Dar baiul nu este numai impozitul pe pamant. Daca un simplu cetatean plateste impozit pe cladire, indiferent daca aceasta este o sandrama, sau proprietarul isi castiga painea de pe o zi pe alta, institutiile bugetare, regiile autonome, companiile comerciale foste candva institutii ale statului sunt scutite de plata impozitului pe cladire, precum si de la plata impozitului pe salarii, bani ce ar trebui sa ajunga in bugetele locale.
Peste 170 de primarii nu-si pot asigura minimum de cheltuieli
„Cand vorbim despre orase mici si mijlocii nu putem sa nu mentionam ca peste 85 la suta din acestea traiesc la limita de avarie si nu pot face de la un an la altul aproape nici o investitie, fiind o mare problema chiar functionarea aparatului propriu prin lipsa fondului de salarizare, fara sa mai discutam de alte cheltuieli curente si servicii indispensabile, cum ar fi: iluminat public, telefon, incalzire, activitati in domeniul gospodariei orasenesti, salubritate, intretinerea cailor de comunicatii.
Faptul ca dupa 1989 toate orasele mici au fost dezindustrializate, ca de altfel si industria din ramuri intregi de dezvoltare a suferit o regresie puternica, a facut ca majoritatea locurilor de munca din aceste localitati sa dispara, sa scada drastic nivelul de trai si sa scada o parghie importanta a bugetului local prin scaderea valorii impozitului pe salarii”, a precizat primarul Gheorghe Baciu, prim-vicepresedintele AOR.
Debransarile masive ale populatiei si scolilor de la sistemul centralizat de energie termica au condus la neacordarea subventiei pentru sustinerea gigacaloriei. Astfel administratiile publice din orasele mici se vad obligate sa investeasca enorm pentru asigurarea caldurii in scoli. Spitalele au fost preluate de primarii, o alta povara pentru bugetele locale.
Salvarea: macar 0,3 la suta din PIB pentru buget special
Primarii spun ca politicienii de la Capitala sunt total in afara realitatii cand stabilesc cota-parte ce le revine din bugetul statului. Bugetul se stabileste, sa zicem, pentru un oras cu o populatie de 30.000 de locuitori, dar la spitalul din oras vin adesea pana la 150.000 de suflete, pentru ca de scolile, spitalele si serviciile comunitare din orasele beneficiaza si oamenii din comunele limitrofe. Prin urmare, alesii cer: fie continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice locale, fie stabilirea unui program national de finantare pentru cele 210 orase mici si mijlocii.
Acest program ar trebui sa se desfasoare pe o perioada de 5 pana la 10 ani. Primarii cer macar 0,3% din PIB, un buget special destinat oraselor mici si mijlocii. AOR solicita scutirea de TVA pentru primarii pentru lucrarile de infrastructura. Membrii AOR se considera uitati si de guvernanti, si de finantatorii externi.
Primarul din Intorsura Buzaului crede ca nici una din guvernarile postrevolutionare nu a fost mai de soi. „Aproape fiecare guvern care s-a perindat la conducerea tarii a considerat ca este bine sa mai preia din veniturile locale cate o feliuta pe care sa o duca la formarea bugetului general (impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, impozitul pe terenuri, precum si alte categorii de impozite si taxe)”, a spus cu mahnire primarul Gheorghe Baciu.
La reuniunea AOR au participat si oficiali ai ministerelor Administratiei si Internelor, Finantelor Publice, Integrarii Europene, reprezentanti ai Parlamentului si Guvernului. Invitatii „de onoare” au bifat in agenda participarea. Tafnosi de fel sau plictisiti de prea multe sedinte, ei au minimalizat drama functionalitatii primariilor din orasele candva mandria tarii pentru statutul lor monoindustrial. Ba, unul dintre parlamentarii prezenti la dezbatere, in gluma sau din cinism, a gasit solutia pentru rezolvarea problemelor: „primarii sa gandeasca pozitiv”.
O fi tinand de cald gandirea pozitiva a primarului? Dar lipsa iluminatului pe timp de noapte o fi acceptata mai usor de cetatenii orasului Tg. Neamt daca primarul ar fi mai zambaret?
