Conflictul separatist din estul Ucrainei relevă tot mai multe dovezi, dar nu şi probe concludente legal, ale implicării statului rus, afirmă oficiali de rang înalt în domeniul drepturilor omului de la ONU, informează Mediafax.
„Este vorba despre un flux tot mai mare de luptători (neoficiali) şi de tot mai multe dovezi potrivit cărora în lupte sunt implicaţi şi militari (ruşi)”, a declarat luni Ivan Simonovic, asistentul secretarului general pentru drepturile omului, într-o conferinţă de presă la Geneva.
Citeşte şi: Putin: soldaţii morţi în Ucraina sunt „secret de stat“
Rusia respinge acuzaţiile potrivit cărora îi susţine pe rebelii proruşi cu armament şi trupe.
Oficiali ONU au intervievat pe 21 mai doi ruşi capturaţi în estul Ucrainei. Cei doi cred că este necesar să fie trataţi ca militari capturaţi, însă Rusia afirmă că ei sunt foşti militari care au plecat din armată.
Cei doi au fost acuzaţi de terorism de către autorităţile ucrainene, care i-au pus „între ciocan şi nicovală”, a declarat Simonovic.
„Este foarte dificil să dovedeşti că sunt militari sau nu. Acesta este motivul pentru care noi vorbim de obicei despre «luptători» din Federaţia rusă”, a declarat şeful Misiunii ONU pentru monitorizarea drepturilor omului în Ucraina, Armen Harutyunyan.
În cazul în care se dovedeşte că Moscova este parte în război, Rusia riscă să fie acuzată de crime de război şi riscă eventuale procese la Curtea Penală Internaţională (CPI), la care Kievul vrea să adere, potrivit ministrului ucrainean de Externe.
Declararea sau nu a Rusiei parte la conflictul din estul Ucrainei este de competenţa Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), care este garantul Convenţiei de la Geneva care stabileşte regulile războiului, considerată o referinţă la ONU.
În iulie, Comitetul a declarat conflictul din Ucraina război civil – un „conflict armat non-internaţional”. CICR nu a anunţat nicio altă desemnare, iar un purtător de cuvânt a refuzat să spună dacă organismul şi-a schimbat evaluarea.
„Urmărim evoluţiile de pe teren foarte îndeaproape şi vom continua să facem acest lucru, dar în acest moment preferăm să menţinem acest subiect ca subiect al dialogului nostru direct cu privire la IHL (dreptul umanitar internaţional) cu părţile implicate în conflict”, afirmă Jennifer Tobias, o purtătoare de cuvânt a CICR.
În pofida pretenţiei celor două părţi aflate în conflict de a reprezenta interesele oamenilor de pe teren, Harutyunyan afirmă că nu există o susţinere populară a confruntărilor armate, care s-au soldat cu cel puţin 6.417 morţi, inclusiv 626 de femei şi fete, şi cu cel puţin 15.962 de morţi, de când a început, la jumătatea lui aprilie 2014, şi până în prezent.
„Membri ai personalului nostru care muncesc pe teren nu au întâlnit încă situaţii în care oamenii susţin conflictul”, a declarat Harutyunyan.
