Organizaţiile non-guvernamentale consideră că autorităţile române nu vor o lege pentru sterilizarea câinilor comunitari, pentru că doresc perpetuarea situaţiei actuale, care este o „afacere” de milioane de euro, relatează Mediafax.
Reprezentanţii ONG-urilor susţin că eutanasierea în masă este o modalitate facilă şi imposibil de controlat în deturnarea fondurilor publice.
„Este evident că toate fondurile sustrase în urma declaraţiilor false (cantităţi de hrană, produse farmaceutice, incinerare cadavrelor) ajung în buzunarele autorităţilor şi persoanelor implicate„, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor, Carmen Arsene.
Ea a adăugat că hingherii sunt primii profitori ai acestei afaceri, care percep o taxă de protecţie pentru câinii din faţa blocului, apoi persoanele care deservesc adăposturile primăriilor, care vând hrană şi medicamente care ar trebui date câinilor din adăpost, apoi cei de la firma Protan, „vârful icebergului”, pentru care câinii ucişi sunt cea mai importantă materie primă, incinerarea unui câine costând 15-20 de euro.
Reprezentantul Vier Photen România, Kuki Bărbucenu, a declarat că vinovate pentru oamenii omorâţi sau muşcaţi de câini pe stradă sunt doar autorităţile, care au interese uriaşe pentru menţinerea situaţiei actuale.
Comisia pentru administraţie publică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, cu amendamente, proiectul de lege privind câinii fără stăpân, stabilind că animalele vor fi ţinute 30 de zile în adăposturi, după care autorităţile locale vor decide ce fac cu acestea – le sterilizează sau le eutanasiază.
Legea a fost retrimisă Comisiei de către plen, după ce primise aviz pozitiv, cu modificări prin care decizia privind tratamentul aplicat câinilor fără stăpân revenea autorităţilor locale, ceea ce făcea posibilă inclusiv eutanasierea animalelor.
În forma iniţială, legea prevedea doar posibilitatea eutanasierii câinilor bolnavi sau bătrâni, ceilalţi urmând să fie duşi în locurile de unde au fost ridicaţi după sterilizare şi deparazitare.
Potrivit ONG-urilor, între 2001 şi 2007 în Bucureşti au fost eutanasiaţi 144.339 de câini pentru care s-au cheltuit nouă milioane de euro, în Braşov între 2002 şi 2008 au fost eutanasiaţi 20.000 de câini şi s-au cheltuit 2 milioane de euro, în Arad între 2008-2010 s-au eutanasiat 2.986 de câini cheltuindu-se 308.408 de euro, în Slatina între 2008 şi 2010 au fost eutanasiaţi 1.111 câini şi s-au cheltuit 242.500 de euro, iar în Constanţa între 2008 şi 2010 s/au cheltuit 1,5 milioane de euro pentru eutanasierea a 20.000 de câini.
Singurele localităţi unde numărul câinilor de pe stradă s-a redus drastic sunt cele care au aplicat sterilizarea în masă, ca de exemplu Oradea şi Lugoj. În Oradea s-a redus numărul de câini de la 4.000 la 600 în 4 ani cu 50.000 de euro de la buget, adică 14 euro pe câine. În Lugoj s-a redus numărul de câini de la 2.500 la 235, pe o perioadă de trei ani.
