Olanda a spulberat speranţele unei integrări rapide a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cerând o perioadă de probă de cel puţin un an pentru a se asigura de capacitatea acestora de a controla frontierele.
Consiliul European pentru Justiţie şi Afaceri Interne – JAI -, reunit ieri la Luxemburg, a luat notă de faptul că sistemele de control la graniţă ale României şi Bulgariei corespund standardelor Schengen, dar miniştrii nu au stabilit o dată a aderării celor două ţări în acest spaţiu al UE unde controalele interne de frontieră au fost eliminate, permiţând libera circulaţie a persoanelor. Vocea cea mai vehementă împotriva integrării Bucureştiului şi Sofiei a fost cea a Olandei. Or, pentru integrarea unui nou membru este necesară unanimitatea celor 26 de membri ai spaţiului Schengen. Trei ţări ale UE, Marea Britanie, Irlanda şi Cipru, sunt în afara acestui spaţiu la care au aderat în schimb Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, ne-membre ale Uniunii. Rezervele Olandei sunt împărtăşite de Franţa, Germania, Suedia, Finlanda şi Danemarca. Olanda a cerut o perioadă de probă, iar Franţa, un nou dispozitiv de supraveghere, ambele evocând data viitorului raport al Comisiei Europene din iulie 2012.
Susţinere în Parlamentul European
În ajun, Parlamentul European îşi exprimase sprijinul pentru aderarea rapidă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi a cerut guvernelor europene să nu ţină aceste state „ostatice ale discursului populist”. Dar JAI este organismul decizional şi nu este obligat să ţină cont de opiniile europarlamentarilor. Ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a explicat poziţia guvernului său, ieri, în cadrul reuniunii de la Luxemburg. A subliniat că „este prea devreme pentru a lua o decizie (privind aderarea celor două ţări) şi va dura fără îndoială până vom fi în măsură să o facem” şi a cerut ca „cele două ţări să controleze efectiv frontierele noastre comune, iar reformele judiciare să fie efective şi ireversibile”. La rândul său, ministrul german Hans-Peter Friedrich declara că: „Germania doreşte să se asigure că situaţia în cele două ţări candidate se normalizează şi se ameliorează, în special în ce priveşte corupţia, securitatea juridică şi statul de drept”. Iar ministrul belgian Melchior Wathelet constata că nu există o unanimitate pentru acceptarea aderării României şi Bulgariei.
Corupţia, motivul reticenţelor
Rezervele grupului de state care se opun aderării la spaţiul Schengen a Bucureştiului şi Sofiei privesc capacitatea celor două candidate de a lupta contra unei corupţii care, în opinia lor, subminează aptitudinea de a lupta contra crimei organizate şi a asigura un real control al frontierelor lor contra imigraţiei ilegale şi a traficului ilegal de orice tip.
Guvernele statelor spaţiului Schengen aşteaptă un raport al Comieiei Europene ce va fi publicat în iulie privind starea reformelor din cele două ţări în domeniile justiţiei şi luptei contra corupţiei. Leeds a subliniat că va studia cu atenţie acest raport, în timp ce miniştrii francez şi german de Interne, Claude Gueant şi Hans Peter Friedrich, au convenit să „aştepte publicarea acestui raport înainte de a lua o decizie”. Franţa a cerut un „dispozitiv de supraveghere” care va consta dintr-o perioadă de probă de un an de la publicarea raportului Comisiei, în iulie, cu scopul asigurării că a devenit realitate în teren capacitatea tehnică a celor două candidate. Această nouă exigenţă amână aderarea după publicarea noului raport al Comisiei, în iulie 2012, dată evocată adesea de autorităţile franceze.
