Preşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională din cadrul Parlamentului ungar a declarat, miecuri, că anchetatorii români trebuie să stabilească dacă atentatul cu bombă, în care este implicat Beke Istvan Attila şi care a fost dejucat de Ziua Naţională a României, a reprezentat o „ameninţare reală” sau a fost un „caz inventat piesă cu piesă”, informează Mediafax.
Zsolt Molnar se referea la cazul lui Beke Istvan Attila care, potrivit autorităţilor române, voia să realizeze un dispozitiv exploziv care să poată fi acesat de la distanţă şi să îl amplaseze într-un coş de gunoi din centrul municipiului Târgu Secuiesc, aproape de traseul de deplasare al paradei militare de 1 decembrie, apoi să se spună că localitatea „a fost atacată de terorişti”.
Beke Istvan este acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive.
Comisia ştie puţine lucruri despre acest caz, a precizat Molnar, citat de MTI.
Citeşte şi: Cum au motivat judecătorii arestarea lui Beke Istvan
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria (HVIM), în urma unor percheziţii, iar acesta a fost pus sub acuzare pentru că ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să-l detoneze în public la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc. Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.
Pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. În prezent, HVIM activează în România pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.
Mişcarea radicală, al cărei nume se referă la numărul de comitate pe care le avea Ungaria Mare, înainte de Tratatul Trianon, a avertizat că, din cauza „calomniilor absurde”, se va adresa tribunalelor internaţionale, presei internaţionale şi organizaţiilor pentru drepturile omului.
Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.
Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.
Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.
Zsolt Molnar a apreciat miercuri că Europa are nevoie de o unitate comună în domeniul informaţiilor secrete şi luptei împotriva terorismului, în contextul în care nivelul actual al cooperării între agenţiile care aplică legea şi serviciile secrete este „inadecvat”, relatează MTI.
Este necesar ca Europa să acţioneze imediat, pentru a îmbunătăţi semnificativ fluxul de informaţii între agenţii, a declarat Molnar pentru presă în urma unei şedinţe a Comisiei pe care o prezidează.
În opinia sa, este „clar” că Uniunea Europeană (UE) şi cele mai multe dintre statele membre nu au legi adecvate în domeniul prevenirii atacurilor teroriste. Ungaria are nevoie, de asemenea, să-şi amendeze Codul Penal şi să aplice pedepse mai dure în domeniul terorismului cibernetic sau finanţării grupărilor teroriste, a apreciat el.
Ungaria a fost contactată de mai multe state europene din Occident în vederea trimiterii unor migranţi înapoi, a spus el. În opinia sa, ţara sa a demonstrat faptul că Acordul „Dublin III a eşuat şi nu există alte reglementări care să-l înlocuiască”.
Intenţia acestor state de a deporta migranţi în Ungaria va determina Budapesta să adopte o poziţie şi mai dură pe această temă, dacă migranţii sunt distribuiţi în acest fel în loc să fie distribuiţi prin cote generale. Astfel, ţara sa „ar putea fi nevoită să accepte zeci sau sute de mii de oameni”, a denunţat el.
În ceea ce priveşte acuzaţii potrivit cărora armata ungară a vândut mii de lansatoare de obuze şi zeci de lansatoare de rachete unui magazin de vânătoare din ţară, Molnar a subliniat că Ministerul Apărării vinde armament prin licitaţii publice legale. El a apreciat că aceste arme vândute la butic nu au cum să ajungă la organizaţii teroriste.
Bence Tordai, din cadrul Partidului Dialog pentru Ungaria (PM, în opoziţie) a dezvăluit săptămâna trecută, citând contracte cu Ministerul Apărării din 2013 şi 2014, că magazinul respectiv a cumpărat 1.357 de lansatoare de obuze, 83 de puşti şi 52 de lansatoare de rachete de la armata ungară, în valoare de 7,5 milioane de forinţi (23.800 de euro).
Citeşte şi: Există un plan de ucrainizare a Ardealului sau doar se deghizează clovnii în monștri?
În opinia lui Molnar, acest caz nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. El a subliniat că, în opinia sa, nu este sarcina Comisiei parlamentare pentru Securitate Naţională să discute sau evalueze preţul unei asemenea achiziţii.
Nivelul ameninţării teroriste nu a crescut în Ungaria, a mai declarat şeful Comisiei pentru Securitate Naţională, adăugând însă că o ţară ca Ungaria, un stat membru UE şi NATO care ia parte la misiuni în Kurdistanul irakian, „nu va fi niciodată sută la sută în siguranţă”.
