Octavian Paler a incetat din viata

Cunoscutul scriitor si publicist Octavian Paler a incetat din viata luni in urma unui stop cardiac, la varsta de aproape 81 de ani, pe fondul unor complicatii cardiovasculare. Octavian Paler s-a nascut in comuna Lisa, judetul Brasov, la 2 iulie 1926. A urmat, simultan, Facultatea de Litere si Filosofie si Facultatea de Drept ale Universitatii din Bucuresti (1945 – 1949).
A fost redactor, sef de sectie, redactor-sef adjunct in cadrul redactiei culturale a Radiodifuziunii Romane (1949-1964); corespondent Agerpres la Roma (sep – dec1964); director general al Televiziunii Romane (1965 – 1968); director general adjunct al Radiodifuziunii Romane (1968 – 1970). Redactor-sef al cotidianului Romania libera (1970 – 1983). Dupa 1989, a devenit director onorific al acestei publicatii (1990 – feb. 2001) iar apoi, din martie 2001, al ziarului Cotidianul.
Unul dintre cei mai cunoscuti romancieri si eseisti romani contemporani, Octavian Paler este un nume care s-a impus in constiinta publica deopotriva ca scriitor si publicist. A devenit un important creator de opinie, analizand in articolele sale din ziare si reviste fenomenul romanesc socio-politic postrevolutionar. A fost unul dintre cei mai apreciati si controversati editorialisti din ultimii zece ani.
A debutat, in 1958, in revista 'Luceafarul' cu poemul 'Ulciorul', urmat de o schita si un reportaj literar. Editorial a debutat mult mai tarziu, in 1970, cu poemele din 'Umbra cuvintelor. Definitii lirice', dupa care s-a consacrat in exclusivitate prozei de idei, eseistice. Toate scrierile sale – note de calatorie, eseuri, romane – adunate in peste 17 volume, sunt 'memorii interioare', confesiuni, meditatii: 'Drumuri prin memorie. Egipt-Grecia' (1972, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), 'Apararea lui Galilei. Dialog despre prudenta si iubire' (1978, Premiul Academiei Romane), 'Caminante. Jurnal (si contrajurnal) mexican' (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor), 'Un muzeu in labirint. Istorie subiectiva a autoportretului' (1986), 'Viata ca o corida' (1987), 'Don Quijote in Est' (1994), 'Vremea intrebarilor. Cronica morala a unui timp plictisit de morala' (1995), 'Rugati-va sa nu va creasca aripi' (1995), 'Aventuri solitare. Doua jurnale si un contrajurnal' (1996), 'Poezii/Poems' (1998), 'Desertul pentru totdeauna' (roman, 2001), 'Autoportret intr-o oglinda sparta' (2003), 'Eul detestabil' (2005).
Dupa 1989 autorul si-a regandit majoritatea cartilor, publicand noi versiuni: 'Scrisori imaginare' (1992, 1998), 'Apararea lui Galilei' (1997), 'Drumuri prin memorie' (1999). Multe din volumele sale au fost traduse in limbile franceza si germana.