16.3 C
București
sâmbătă, 13 aprilie 2024
AcasăSpecialOctavian Goga - 125 de ani de la nastere

Octavian Goga – 125 de ani de la nastere

Octavian Goga este unul dintre scriitorii ardeleni deosebit de cunoscut, atat prin poeziile publicate in perioada interbelica, multe dintre ele reeditate selectiv dupa 1957, dar si prin activitatea politica profund patriotica pana la marea Unire din 1918, si cu multe si accentuate derapaje in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Asa incat, acum, la aniversarea a 125 de ani de la nastere, “indemnati” de minunata monografie Octavian Goga, completa si complexa (circa 400 pagini, format mare) pe care istoricul si publicistul Gheorghe I. Bodea a publicat-o, in 2004, la Editura “Limes” din Cluj-Napoca, am selectat cateva fragmente ce ni s-au parut nu numai deosebit de interesante, dar si mai putin cunoscute, credem, de marele public.
Este vorba despre ceea ce sustine universitarul clujean Mircea Goga, unul dintre descendentii familiei poetului, preluat de G.I. Bodea in monografia amintita: si anume faptul ca o buna poarte dintre poeziile lui de inceput au fost inspirate din viata si personajele satului Craciunelul de Sus (judetul Alba), de unde se tragea tatal poetului, ajuns prin casatorie preot in Rasinari, unde s-a nascut la data de 20 martie 1881.
“Daca Rasinarii au fost locul de nastere a lui Octavian Goga, iar Ciucea a devenit mai intai locul de reculegere si odihna al invingatorului ranit, iar apoi de eternizare a acestuia, poetul Octavian Goga a vazut lumina zilei in Craciunelul de Sus. (…) Satul de origine al familiei Goga i-a prilejuit micului Tavi observarea figurilor satului si luarea unei legaturi sufletesti cu ele, precum si dobandirea credintei de nestramutat ca osatura poporului e la tara”. Craciunelul de Sus e mereu evocat in poeziile volumului de debut, “Poezii” din 1905, fie prin toponimie, fie prin numele personajelor lirice din lumea satului; “Gruiu” – delusor cu loc de faneata de calitate inferioara, pe care trebuie sa-l treci ca sa ajungi la Copsa Mica (in poezia “Strainul”); “Dumbrava” – loc de faneata mai aproape de padure, unde parintele Iosif avea cateva parcele (citata in “Dascalita”, “Clacasii”,”Cantece”, “Cosasul”, “In Munti”, “Toamna si “Poiana”); “Cumpana fantanii” – evocata in “Zadarnic ” si “Toamna” (se afla la marginea gradinii bunicilor lui Octavian Goga); Vasilica a Popii (din “Casa noastra”, “Parasitii” si “Ruga mamii”, care era vecinul bunicilor lui Octavian Goga.
Alaturi de aceste locuri si figuri ale Craciunelului, se plaseaza masele de tarani din “Plugarii”, “Clacasii”, “Noi”, “In codru”, “Graiul painii”, caci nu rasinarenii, a caror ocupatie era oieritul, ci craciunenii se ocupau cu agricultura, cu plugaritul, fiind tarani de campie. Craciunelul de Sus a desteptat in Octavian Goga inspiratia si indemnurile unei poezii care i-a urzit nemurirea. Satul in care s-a nascut poetul national, “cantaretul patimirii noastre”, poate sta cu cinste in toponimia de suflet al neamului, alaturi de Mircestii lui Alexandri, de Ipotestii Luceafarului poeziei romanesti si de Lancramul lui Blaga.
Sau, cum afirma si G. Calinescu, in “Istoria literaturii romane”, din 1941: “Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare al epocii moderne, sortit prin simplitatea aparenta a liricei lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii poet national si pur ca Eminescu”. Intr-adevar: “La noi sunt codrii verzi de brad / Si campuri de matase, / La noi atatia fluturi sunt / Si atata jale-n case”.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă