E puțin trecut de ora 12 și la call center-ul Pro Democrația, asociație care veghează asupra scrutinurilor de 20 de ani, telefoanele sună întruna. A dispărut o ștampilă de vot dintr-o secție din Gorj, observatori din țară au reclamat prezența afișelor electorale aproape de secții, peste 400 de buletine au dispărut în Reșița. Reclamațiile curg, fie că vin de la cetățeni sau de la cei 200 de observatori ai Asociației Pro Democrația (APD), împrăștiați în toată țara, stabiliți în secții sau mobili, chemați acolo unde sunt abuzuri grave.
Prima sesizare serioasă din prima parte a zilei nu vine din vreun sat îndepărtat din Teleorman, Gorj sau Dolj, județe înroșite de acuzații de furt electoral la alegerile precedente, ci chiar din București, sectorul 1. Observatorul APD secția 49, cartierul Aviației, reclamă că urna a fost sigilată cu o seară înainte, contrar legii electorale care cere sigilarea acesteia în dimineața zilei votului, în prezenta tuturor membrilor comisiei.
Echipa mobilă de voluntari, adică Viviana Anghel și Cezar Pașca, stau pe gânduri dacă sesizarea observatorului lor merită investigată la fața locului. Doar ei doi trebuie să acopere Bucureștiul și împrejurimile și între timp ar putea apărea sesizări mai grave, dinspre Ilfov, de exemplu, județ campion la fraude electorale. Aici, observatorii APD au descoperit, la scrutinurile precedente, o paletă largă de încălcări ale legii electorale: oameni duși la vot cu autocarul, discrepanțe între numărul de buletine de vot și numărul votanților, ștampile fabricate dinainte.
“Metodele de furt sunt nenumărate și intens practicate. Sunt atât de multe metode de furt că ne-ar lua zile întregi să le detailăm. Și nici nu vreau să intru în amănunt, că le dăm idei. Indicii de furt dau întotdeauna fluxul de oameni, dacă e vânturare mare, trafic, multe mașini parcate, autocare, comportamentul membrilor secțiilor de votare. Cele mai vulnerabile sunt alegerile prezidențiale, pentru că se poate vota și în altă localite decât cea a domiciliului. Au ales cel mai ieftin lipici și cea mai ieftină hârtie pentru autocolantul de pe buletin, se poate dezlipi foarte ușor“, spune Cezar Pașca, fost polițist, membru fondator al Pro Democrația. Asociația a cerut clasei politice de nenumărate ori să schimbe codul electoral, să elimine varianta autocolantului, să introducă din nou cărțile de alegător și au militat pentru votul prin registrul electronic.
Reclamația de la secția 49 nu aduce indicii clare de posibilă fraudă, dar echipa decidă să vadă despre ce este vorba. E vânzoleală mare la Școala Herăstrau, e oră de vârf, oamenii care au ieșit de la slujba de dimineață se duc acum la vot. Pe scările secției, o tânără discută aprins cu un polițist. Președintele de secție e rege. Dacă el v-a spus să părăsiți secția, vă rog să așteptați afară și să faceți o reclamație. Tânăra este observator al Fundației Mișcarea Populară, strâns legată de Partidul Mișcarea Populară. Singura interdicție din lege spune că observatorii nu trebuie să fie membri ai unor partide politice, fără însă să interzică ONG-urilor conectate la partide să aibă observatori în secții.
Președintele secției de votare recunoaște că urna a fost sigilată de cu seară, în prezența tuturor membrilor comisiei – fiecare partid politic are reprezentant în fiecare secție – și chiar a polițistului arondat secției respective.
Până acum pare să fie vorba doar de exces de zel din partea comisiei, care s-a grăbit să sigilize urna, fără indicii de fraudă. Surpriză, însă: polițistul neagă că ar fi fost prezent la sigilare.
“Lucrurile se complică“, spune Pașca. Pro Democrația face o sesizare la Biroul Electoral Județean și secția rămâne sub supraveghere.
Înapoi la call center, operatorii preiau telefoane care anunță că urnele sunt din celofan într-o secție din Iaș, că primarul din Chiajna, Ilfov, face campanie electorală în fața secției de votare.
