Ajunul Anului Nou este însoţit peste tot de vechi obiceiuri şi superstiţii. Pentru a fi siguri ca Anul Nou va aduce toate acestea, românii respectă cu sfinţenie toate tradiţiile, dar şi superstiţiile legate de Revelion. În preajma Anului Nou, românii se pregătesc pentru trecerea pragului dintre ani. Datinile şi obiceiurile legate de familie şi idealuri reprezintă credinţe şi mituri străvechi, iar în Ardeal Anul Nou este primit conform tradiţiei, cu obiceiuri şi ritualuri creştine şi păgâne păstrate din strămoşi.
Pluguşorul şi turca, cele mai renumite
Renumitul pluguşor şi ţurca sunt cele mai renumite şi spectaculoase obiceiuri transilvănene. Uratul cu pluguşorul îl fac în general copii şi tinerii adunaţi în grupuri. Ei merg din casă în casă şi cântă un cântec sau recită o poezie, în timp ce unul dintre ei trage buhaiul, iar altul plesneşte din bici. Turca este cioplită în lemn întocmai ca un cap de cerb ori ţap.
Este împodobită cu fel de fel de panglici şi mărgele, bentiţe şi clopoţei. Este pusă în mişcare cu ajutorul unei sfori. Cu turca umblă tinerii până în ziua de Sfântul Vasile. Sorcova este un alt obicei caracteristic sărbătorilor de iarnă. În dimineaţa de Anul Nou, copiii ţin calea celor care ies din biserică ori se duc la case şi îi sorcovesc.
În Ţara Oaşului, în vatra focului de la stână, sunt introduse patru potcoave pe care, după ce se înroşesc, sunt mulse oile peste ele, pentru ca oile „stricate”, care nu dau lapte, să se vindece. În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului, pentru ca aceştia să comunice şi să se împace. În noaptea dintre ani, nu trebuie stinsă lumina în casă, iar la casa la care cântă cocoşii, aceştia anunţă bucurii în următorul an.
Ce spun etnologii
Tot zgomotul care însoţeşte trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, dar etnologii spun că aşa se alungă spiritele rele.
„Cei superstiţioşi nu mătură niciodată în Ajun de Anul Nou,pentru că alungă prosperitatea. Nici nu trebuie să dea lucruri afară din casă, nici măcar gunoiul. Pentru ca noul an să aducă prosperitate financiară, în noaptea dintre ani, obiceiul spune că trebuie să ai bani în buzunar. Până atunci, trebuie plătite şi datoriile, altfel un an întreg veţi avea datorii. Nu e bine nici să daţi cu împrumut, pentru că tot sărac veţi rămâne. O altă «legendă» spune că dacă spălaţi rufe vă merge rău tot anul. Cei mai superstiţioşi spun că e bine să nu spălaţi rufe până la Bobotează, când se sfinţesc apele. De asemenea, nu folosiţi foarfecele,în ziua de Anul Nou, pentru că tăiaţi norocul. Pentru noroc, trebuie să aveţi haine noi, şi mai ales ceva roşu. O culoare veselă care atrage energiile pozitive. Cine plânge sau se ceartă în această zi aşa o va duce tot anul. La miezul nopţii deschideţi uşa – anul vechi trebuie să iasă şi să intre cel nou”, rezumă etnologii câteva dintre superstiţiile legate de trecerea în noul an.
Pluguşor în stil tradiţional
Un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou, este Pluguşorul. Pluguşorul se recită din casă-n casă în Ajunul Anului nou, seara, sau până în dimineaţa Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenţi, ca şi acum. Dar se spune că, mai demult, îl practicau numai bărbaţii în puterea vârstei. Recitarea textului este însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului şi de pocnetul bicelor. În scenariile mai complexe ale obiceiului apar şi instrumente muzicale ca fluierul, cimpoiul, toba, cobza, vioara, dar şi pocnitorile care amplifică atmosfera zgomotoasă în care se desfăşoară obiceiul. Ca răsplată, colindătorii primesc colaci, fructe, bani sau cârnaţi.
