Datina stropitului a fost un prilej de petrecere mai ales pentru cei care au tinut tot Postul Pastelui. Astfel, in a doua zi de Paste, tinerii din judetul Cluj au respectat aceasta traditie atat la sate, cat si la oras. Se pare ca este un obicei adus de colonistii sasi in Transilvania, la inceputul Evului Mediu. Datina a fost preluata atat de romani, cat si de maghiari ori de rromi.
La inceput, stropitul era un ritual al fertilitatii, sustin antropologii. Vechii germani stropeau tarinile ca acestea sa rodeasca din belsug in acel an. In multe locuri, batranii comunitatii rosteau incantatii menite sa atraga bunavointa zeitatilor agrare.
De asemenea, femeile erau stropite cu parfum de catre tineri, care le urau sa nasca prunci sanatosi si puternici. De multe ori, stropitul era si un bun prilej pentru petit. Dupa crestinerea germanilor, traditia a fost asimilata sarbatorilor de Paste. Datina este un bun prilej pentru ca prietenii sa se viziteze unii pe ceilalti si sa petreaca impreuna.
Tinerii care pleaca la stropit, rostesc si o mica poezie in care femeile sunt asemuite cu niste flori. „Stropitorii” sunt rasplatiti cu oua rosii, cozonac, prajituri si sunt cinstiti cu vin.
Creează un cont
Bine ati venit! înregistrați-vă pentru un cont
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.
Recuperare parola
Recuperați-vă parola
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.
