Campania electorala pentru europarlamentare a inceput in Romania in mod profund original. Nimeni nu se astepta ca partidele sa organizeze dese mese rotunde, transmise de televiziuni, in care politicieni si societatea civila deopotriva sa dezbata in amanunt teme europene. Cu greu ne putem imagina desfasurarea unor discutii inteligibile din care sa aflam care este, de pilda, pozitia Romaniei fata de proiectul directivei privind timpul de lucru si plata orelor suplimentare in cuprinsul Europei, cine sunt cei responsabili pentru adoptarea pe negandite de catre Romania a directivei "Big Brother", cand alte state au dat in judecata Comisia din cauza abuzurilor pe care aceasta le presupune, de ce rezolutia pe Moldova din Parlamentul European n-a fost mai eficace si ce ar trebui sa faca de fapt Bucurestiul ca cetatenii romani sa poata lucra nestingheriti in tot cuprinsul pietei comune.
Dar asa cum a debutat, campania electorala din Romania risca sa nu se preocupe deloc de astfel de teme, nici macar in mod rudimentar. Lansarea candidatilor la europarlamentare a fost realmente sufocata de umbra prezidentialelor din toamna si de zile intregi alegatorii romani sunt bombardati de sondaje si comentarii privind meritele sau defectele viitorilor candidati la Presedintie. Pe de alta parte, campania pentru europarlamentare a rupt zagazurile frustrarilor din Coalitie, astfel ca cele doua partide au inceput sa se atace deschis. Discutiile despre impozitul forfetar, despre care Constantin Nita a avut imprudenta sa sugereze ca ar trebui eliminat in 2010, sau despre gura sloboda a lui Victor Ponta, expert in replici acide si arta de a cadea mereu in picioare, au fost doar pretextul pentru repozitionarea celor doua partide la inceputul maratonului care se va incheia in toamna.
"Cui nu ii convine ce stabileste Guvernul poate sa isi spuna parerea acolo in Guvern, dar dupa ce s-a luat decizia ori o respecta, ori pleaca", a deliminat Berceanu teritoriul unui PDL puternic, care tine lucrurile sub control si care domina Coalitia. "Liderii PDL sunt nervosi si cauta scuze si explicatii pentru rezultatele electorale. Politic, este de inteles preocuparea crescanda a PDL si a lui Traian Basescu fata de scaderea in sondaje. Nici nu consideram normal sa raspundem la astfel de atacuri", a replicat nonsalant si din afara Guvernului Mircea Geoana raspunzand insa implicit amenintarilor PDL. Sceneta indignarii PDL si a unui PSD care raspunde obraznic fie unor masuri luate in deriva (impozitul forfetar), fie impartelii niciodata finalizate (PSD s-a plans ca nu are si consiliul Companiei Nationale a Huilei) are toate sansele sa se repete multe luni de acum incolo. si ea depaseste cadrul stramt si ipocrit al protocolului de guvernare.
Asa arata un alt episod petrecut ieri: Mircea Geoana il ataca pe Traian Basescu avertizand, in baza unor "informatii certe", vechi de luni de zile, ca exista riscul pierderii fondurilor europene si lovind astfel in Monica Macovei, cap de lista numarul 2 in alegerile europarlamentare. Presedintele Basescu, care si-a asumat din nou conducerea PDL cu ocazia lansarii candidatilor, ii raspunde ca atacul e regretabil si transmite natiunii ca Mircea Geoana este imatur si in urma cu stirile.
Or, strategii PSD si PDL o sa aiba o mare problema in a orchestra astfel de atacuri. Lasand la o parte faptul ca nimeni nu crede ca Guvernul poate lucra concentrat si eficient in mijlocul unui vacarm de care s-ar face vinovati numai politicienii care nu sunt ministri, ramane intrebarea cat de departe poate merge ritmul unor astfel de acuzatii. O sa avem in fiecare zi, in fiecare saptamana cate o sarja electorala din care nimeni nu mai crede nimic? O sa auzim nonstop ca Guvernul Tariceanu e de vina? O sa fim coplesiti de alte siruri lungi de "dezvaluiri"?
Ce relevanta ar putea avea ele cand deja 75% dintre romani considera ca tara merge intr-o directie gresita? Estimarea participarii la vot pentru europarlamentare este de mai putin de 30%, in timp ce media europeana este de 40%. Tonul prea ridicat si anuntarea a trei catastrofe politice si economice pe zi vor avea efectul contrar. Romanii se afla la capatul a doi ani de exercitiu electoral prelungit, iar rezultatul urnelor e departe de ceea ce si-au dorit. Nici mesajul "anti-Basescu" si nici cel "anti-Tariceanu" nu vor reusi sa aplaneze dezamagirea generalaa, accentuata de criza.
In timp ce politicienii vor continua sa se bata la televizor asupra unor cifre inexacte si ordonante fiscale trecute prin Guvern fara studii de impact, oamenii vor cauta, stingand televizorul, solutii pasagere la adevaratele lor probleme. si, cu cat politicienii vor striga mai mult in van, cu atat alegatorii vor deveni mai surzi la apelurile lor.
In acest timp, alte natiuni, nu foarte indragostite nici ele de Parlamentul European incearca sa inteleaga cum pot folosi mai eficient, in propriul interes, birocratia europeana. Dar Romania a avut intotdeauna o problema de viteza. Intotdeauna distanta a fost prea mare, iar timpul prea scurt.