O gestatie constitutionala

Fostul ministru socialist Jack Lang anunta ca accepta sa faca parte din comitetul, condus de fostul premier de drepta Eduard Balladur, caruia presedintele francez Sarkozy ii cere sa faca propuneri pentru o revizuire radicala a Constitutiei franceze.
Un alt deputat socialist si un constitutionalist de stanga au confirmat, la randul lor, acceptarea. In plus, presedintele insusi i-a primit la Elysée, pentru acelasi gen de consultari, pe sefii principalelor formatiuni politice. Sarkozy vrea sa modifice profund textul de baza al celei de-a V-a republici franceze, chiar daca nu va fi un text referential cu totul nou.  Toate propunerile ar urma sa fie grupate pana la inceputul lunii noiembrie. Va fi o gestatie constitutionala scurta si probabil o nastere fortata, cu riscurile pe care le implica orice precipitare in acest domeniu.
Dar Sarkozy si-a facut o prioritate din aceasta reforma. O vede absolut necesara pentru a imprima un nou dinamism Frantei, si s-ar putea sa aiba dreptate.
Marii constitutionalisti obisnuiesc sa afirme ca la textele de baza trebuie sa umbli cu degete tremurande. Ai mult mai multe sanse sa strici decat sa imbunatatesti. Dar convocarea unor astfel de comisii de experti e absolut obligatorie cand o constitutie devine o morisca de gol, dintre cele care se rotesc actualmente, lenese, deasupra celor doua "palate" bucurestene.
Cum-necum, noul presedinte ar dori sa se poata exprima in fata parlamentarilor cel putin o data pe an. Nici lui Napoleon, presedintele-imparat, nu i se permisese asa ceva! Sarkozy ar vrea sa-si comunice direct liniile actiunii sale, dar probabil fara sa suporte criticile sau cenzura parlamentului. E clar ca se va recurge la subtile analize ca sa fie definit acest ambiguu statut de presedinte semi-executiv. Sarkozy mai doreste sa fie introdusa si o eventuala doza de alegeri proportionale in viitoarele scrutine, pentru ca formatiuni politice prea dispersate in teritoriu, dar care obtin totusi voturi importante per total sa fie si ele reprezentate in viitoarele institutii ale statului. In aparenta, reformele viitoare ar conferi mai multa putere alesilor; in realitate, presedintele doreste sa-si asume el mai multe competente, dupa modelul generalului De Gaulle.