EFECT. Presați de doar aparent inocentă voce a străzii, reprezentanții Chevron ar putea să plece curând din România
Rusia nu e străină de protestele organizate împotriva explorării gazelor de șist în România, scrie New York Times într-un articol în care sunt citați oficiali români și străini. Materialul vorbește despre interesul Gazprom, gigant energetic controlat de statul rusesc, de a pune bețe în roate dezvoltării de resurse alternative în țările Europei de Est.
Mircea Vlasa, primarul din Pungești, un sat sărac din estul României, s-a gândit că a dat de aur când gigantul american energetic Chevron a închiriat o bucată de pământ aici, pentru explorări ale rezervelor naturale de gaze de șist din zonă, scrie New York Times într-un articol despre suspiciunile că în spatele protestelor din Pungești s-ar afla Rusia. “Dar întâlnirea dintre marile afaceri și România rurală s-a transformat rapid într-un coșmar. Satul a devenit un magnet pentru activiști din toată țara care se opun fracturării hidraulice. Ciocniri violente au izbucnit între poliție și protestatari. Primarul, unul dintre puținii localnici care au luat partea deschis companiei Chevron, a fost izgonit din oraș, descris ca un trădător corupt în ceea ce activiștii au descris drept o luptă între David și Goliat, între fermieri sărăciți și America cea corporatistă”, scrie jurnalistul american Andrew Higgins.
“Arătând spre o campanie de proteste în mod misterios finanțată și foarte bine organizată, oficiali români, inclusiv prim-ministrul, spun că una dintre prezențele în conflictul creat în jurul fracturării în Europa seamănă cu un Goliat, dar acesta este reprezentat de compania rusească Gazprom, nu de americanii de la Chevron.
Gazprom, un gigant energetic controlat de stat, are un clar interes în împiedicarea țărilor dependente de gazul natural rusesc de a dezvolta propriile resurse alternative, spun oficialii români. Astfel, rușii își păstrează o piață lucrativă pentru ei, care reprezintă și un instrument puternic de politică externă pentru Kremlin.
Această credință că Rusia alimentează protestele, împărtășită de oficiali din Lituania, unde Chevron s-a lovit, de asemenea, de proteste fervente neobișnuite și s-a decis să se retragă, nu a fost sprijinită de dovezi clare. Iar Gazprom a respins acuzațiile că ar fi finanțat proteste anti-fracturare.“
„Înainte de a părăsi postul de secretar general al NATO în septembrie, Anders Fogh Rasmussen a dat glas acestei alarme prin declarații făcute la Londra care au arătat spre Rusia și au înfuriat activiștii de mediu. «Rusia, ca parte a operațiunilor lor sofisticate de informare și dezinformare, s-a implicat activ în așa-numite organizații non-guvernamentale, organizații de mediu care activează împotriva gazelor de șist – pentru a menține dependența de gazul rusesc», a spus Rasmussen. Nu a prezentat însă nici o dovadă și a spus că declarația se bazează pe ceea ce au raportat aliații NATO. Acțiunile recente Rusiei în Ucraina au hrănit ceea ce ONG-urile de mediu au descris drept paranoia frenetică. Președintele rus, fostul ofițer KGB Vladimir V. Putin, a desfășurat un adevărat arsenal dominat de hoție și subterfugiu, întâi pentru a anexa Crimeea în martie și, mai recent, pentru a sprijini în Est o rebeliune armată separatistă.
«Este crucial pentru Rusia să mențină dependența energetică. Joacă murdar», a spus Iulian Iancu, președinte al comisiei parlamentare pentru industrie, un susținător al ideii că Rusia a avut o implicare în a stârni opoziția împotriva explorării gazului de șist în Europa de Est. Nu are dovezi directe care să sprijine nici aceste acuzații, și nici pe acelea făcute recent în Parlament, potrivit cărora Gazprom ar fi cheltuit 82 milioane de euro pentru a finanța activități anti-fracturare. «Trebuie să realizezi cât de deștepte sunt serviciile lor secrete, a adăugat el. Nu vor acționa niciodată la vedere» (…).“
Antecedentele din țările vecine
„Valul de proteste împotriva fracturării în Europa de Est, unde țările sunt cele mai dependente de energia din Rusia, a început acum trei ani în Bulgaria, un membru al UE cu simpatii rusești. După proteste de stradă neașteptate, declanșate de activiști care în trecut arătaseră interes slab pentru subiecte de mediu, guvernul bulgar a interzis fracturarea și a anulat o licență emisă anterior pentru Chevron.”
Articolul din New York Times îl citează și pe George Epurescu, președintele organizației „România fără ei“, care a jucat un rol major în mobilizarea anti-Chevron la Pungești. Acesta spune că grupul, fondat în 2011 pentru a lupta împotriva corupției, s-a reorientat spre lupta anti-fracturare după ce a aflat de problema gazelor de șist de la activiștii bulgari. Grupul nu are finanțare dinspre Rusia și trăiește din salariul de angajat al unui institut științific și din rare donații, a spus Epurescu pentru New York Times. În articol este citat și premierul Victor Ponta: “Energia este astăzi cea mai eficientă armă a Federației Ruse, mult mai eficientă decât avioanele de război și tancurile”.
Andrew Higgins aduce și alte exemple care arată că ipoteza că Rusia e implicată e departe de paranoia.
“În general, Rusia a arătat un interes scăzut în protecția mediului și are un trecut încărcat de hărțuire și chiar încarcerare a activiștilor care organizează proteste. Pe subiectul fracturării, însă, autoritățile rusești s-au făcut, însă, brusc, verzi. Putin a declarat anul trecut că fracturarea pune o imensă problemă de mediu. În acele locuri în care a fost permisă, spune el, «nu mai curge apă la robinete, ci un mâl negru». După ce explorările Chevron din Polonia, Lituania, Bulgaria, Ucraina au fost oprite în urma protestelor, s-ar putea să vină rândul României“, scrie New York Times.
Autorul o citează pe Anca Maria Cernea, lider al unui grup politic conservator din București, care acuză Rusia că trage sforile protestelor. Printre protestatari s-au numărat grupuri care în mod obișnuit nu au nimic de-a face unul cu altul, unele cu legături în aparatul de securitate strâns conectat la Rusia din Moldova. George Maior, șeful SRI, a sprijinit această variantă, prin declarația: “Ar putea să fie un element rusesc acolo, dar nu cred că a fost dovedit”.
Articolul din NY Times se încheie cu descrierea perimetrului Chevron la Pungești: “Șantierul Chevron de la Pungești, protejat de un gard înalt cu sârmă ghimpată sus, este acum părăsit, în afară de gardieni și de echipa de muncitori care vine din când în când pentru a dezmembra echipamente. Compania a refuzat să spună dacă s-a dat bătută în România. Primarul din Pungești e sigur că Chevron a hotărât să plece: «Pleacă acasă»”.
(Articol preluat din New York Times)
