Un profesor român explică într-un editorial pentru The New York Times că seismologii nu pot prezice cu exactitate când şi unde se vor produce cutremurele, iar acuzarea lor de neglijenţă asupra siguranţei publice este o dovadă de ”logică distorsionată”.
Profesor de matematică de la Universitatea din Virginia, Florin Diacu susţine că prezicerea cutremurelor se bazează, în mare parte, pe probabilitate, deoarece specialiştii cunosc puţine lucruri despre configuraţia plăcilor tectonice.
”Cea mai adâncă gaură pentru a cerceta scoarţa pământului a fost de circa 7,5 km lungime, iar forarea ei a durat mai mult de 20 de ani. Chiar dacă am putea fora mai adânc şi mai repede, aceasta nu ar ajuta semnificativ în termeni de predicţie pentru cutremur. Ar fi ca încercarea de a evalua un os fracturat , cu un ac lung . Singura modalitate prin care putem învăţa despre poziţia plăcilor este momentul în care undele seismice se propagă – cu alte cuvinte, după cutremur”, scrie Diacu în editorialul The New York Times.
Românul mai scrie că previziunile nu pot fi reglate în aşa fel încât să susţină o informatie exactă, dar guvernele pot folosi datele sesismologilor pentru a reduce impactul cutremurelor.
Citeşte şi: Lecţii greşite de supravieţuire: Mărmureanu critică ghidul şcolar pentru situaţii de urgenţă
”Oficialii ar trebui să aplice codurile dure de construcţie în zone seismice. La urma urmei, nu cutremurele ucid oameni – clădirile care se prăbuşesc o fac. Dacă cineva trebuie să răspundă pentru decesele din zonele seismice, atunci ar trebui să fie cei care permit ca astfel de clădiri fragile să fie construite, fie din neglijenţă, fie din incompetenţă în construcţii”, explică profesorul român.
Florin Diacu susţine că oamenii de ştiinţă trebuie să fie permanent în căutarea de soluţii, inclusive să ofere avertismente în timp real. Profesorul de matematică a adăugat că un cutremur mare începe cu aproximativ 10 secunde înainte de a ajunge la suprafaţă, oferind suficient timp în oraşele apropiate pentru a primi semnale automate, care ar oferi timp destul pentru a ne aşeza în cel mai ferit loc din casa sau chiar pentru a părăsi clădirea.
Citeşte şi: Mărmureanu revine: „Nu se va produce un cutremur devastator în Vrancea“
”Trenurile ar putea fi oprite pentru a preveni deraierile, iar livrărilor de gaze naturale ar putea fi reduse, pentru a evita incendiile. La Universitatea din California va fi implementat, în curând, un astfel de proiect de notificare, în schimbul a aproximativ 80 de milioane de dolari, un preţ mic pentru vieţile care ar putea fi salvate”, spune Diacu.
În editorialul pentru The New York Times, românul a mai spus că măsurile de siguranţă care pot fi luate faţă de cutremure constituie ”o problemă politică serioasă” – infrastructura trebuie pregătită şi oamenii trebuie să fie învăţaţi cum să reacţioneze în astfel de situaţii.
