Nu stim sa promovam literatura romana in lume

Cu 7.272 de expozanti din 108 tari, a 58-a editie a Targului de Carte din Frankfurt (care s-a incheiat ieri) a prezentat 377.313 carti. Standul Romaniei, organizat de Asociatia Editorilor Romani si finantat de Ministerul Culturii (cu circa 60.000 de euro), a fost, si in acest an, chipes si de tip occidental, conceput de arhitectul Razvan Luscov, pe 96 mp, in nuante bleu-gri si bej. Din motive misterioase, numele celor 26 de edituri romanesti participante (potrivit catalogului general) nu apareau pe nici un raft cand am vizitat standul Romaniei. Va prezentam evenimentul, din punctul de vedere al prestigioaselor edituri Polirom si Umanitas, participante la Targul de Carte din Frankfurt.

Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom: Literaturile mici trebuie sa fie foarte agresive

„Am venit la Frankfurt cu o echipa de sase persoane, cu redactorul-sef adjunct si colegi de marketing, pentru ca am avut mai multe obiective. Am venit aici si cu coordonatorii programelor de literatura romana, deoarece am incercat sa oferim editurilor straine si autori romani. Este prima oara cand am redactat un catalog in limba engleza, dorind sa oferim unor edituri straine o eventuala colaborare. S-a tinut cont ca, pe de o parte, exista un interes cert pentru literatura romana, dar – din intalnirile pe care le-am avut si in acest an cu o serie de editori, de exemplu la Gallimard – toti se plang ca nu stim sa promovam literatura romana in strainatate. Nu exista suficient material informativ, nu exista un program coerent de traduceri. Institutul Cultural Roman are sume alocate pentru a sustine traducerea autorilor romani, dar ce poate sa faca? Fiecare editura, cred eu, este datoare sa-si promoveze autorii si sa ofere o literatura proprie. Deocamdata, literaturile mici trebuie sa fie foarte agresive!
Noi am venit cu aparitii de ultima ora, ca „Lindenfeld”, de Ioan T. Morar, „Nascut in URSS”, de Vasile Ernu, si integrala Ioan Petru Culianu. Am adus carti noi: „Luminita, mon amour”, de Cezar Paul Badescu, „Chipul mortii – Dialog cu Vladimir Bukovski”, de Marius Oprea, sau „Nicolae Margineanu – Un psiholog in temnitele comuniste”, volum realizat pe baza dosarului sau din arhivele CNSAS. In stand, am avut circa 150 de titluri de autori romani, in special de literatura, dar si de memorialistica si carte social-politica. Urmeaza sa apara la Gaudeamus: „Derapaj”, de Ion Manolescu, „Manuc”, de Victoria Comnea, „Fata din casa vagon”, de Ana Maria Sandu, „De ce vedem filme”, de Alex. Leo Serban, si „Puzzle spaniol”, de Luminita Marcu”.

Livia Bodea, Editura Humanitas: Editorii straini sunt interesati de literatura romana

„Noutati pentru Targul de Carte de la Frankfurt: ar fi „Jurnalul portughez”, de Mircea Eliade. Prezenta volumului in standul national este un eveniment, intrucat avem semnale de la editori straini ca ar fi interesati de aceasta carte, ceea ce e absolut firesc. Sigur ca in stand au fost prezenti „autorii casei”, prin cartile lor: Andrei Plesu, Horia-Roman Patapievici, Mircea Cartarescu, Gabriel Liiceanu. Am venit cu best-seller-urile de la Bookfest Bucuresti, de pilda cu „Tehnica neputintei la romani” si „Razboiul timpurilor”, de Traian Ungureanu. La fel, cu volumul „Ghidul nesimtitului”, de Radu Paraschivescu, ce a spart toate topurile in tara: un fel de carte de vizita pe invers, in care sunt incondeiate toate apucaturile romanului, „lenes, necivilizat, nepoliticos”. Un element clar de noutate sunt „cartile vorbite”, Audio-Book, o colectie de audio-fiction. Ii veti gasi in rafturi pe autorii Andrei Plesu, citind din Caragiale, pe Radu Paraschivescu, cu texte din propria carte, sau Cartarescu citind din „De ce iubim femeile”. Speram sa castigam adepti cu acest gen pe care occidentalii il practica de ani de zile. Un alt titlu pe care merita sa-l amintesc aici este „Bucuresti, dezghetul”, de Mirel Bran, corespondent la „Le Monde”. Cartea apare in limba romana, in traducerea autorului, dupa o versiune publicata de francezi la Editura „Autrement”, sub titlul „Bucarest, le degel”.
Ca proiecte, pot sa amintesc o intalnire cu „Editions Somogy”, o editura de carte ilustrata, de top, din Franta care va publica in limba franceza „Pitoresc si melancolie”, de Andrei Plesu.”