Scenariu. Vii acasă după o zi obositoare la muncă. Încerci să descui uşa, însă aceasta se deschide singură. Un fior de frică îţi străbate tot corpul. Intri, este totuşi casa ta. Găseşti toate lucrurile răvăşite. Sertarele sunt răsturante în mijlocul casei, acte pe jos. De pe perete a dispărut televizorul cel nou, luat în rate. Dispărute sunt şi laptopul, tableta, smartphone-ul, nişte bijuterii şi un ceas de valoare pe care ai vrut să le porţi, însă ai renunţat în ultimul moment. Aveai nişte bani păstraţi pentru factura la curent. Îi lăsasei pe masa din sufragerie într-un plic. Nu mai sunt. Cu mâinile tremurânde, formezi 112 şi chemi poliţia. Faci plângere şi speri ca hoţul să plătească cu ani grei de puşcărie.
După zile, săptămâni, chiar luni, cineva de la poliţie te sună şi-ţi spune că a fost prins hoţul şi că o parte din bunurile furate au fost identificate. Te bucuri. Însă acolo dai de un ”amărât” care te roagă să-l ierţi sau de o femeie cu ochii plânşi care-ţi spune că îţi plăteşte tot ce ţi-a fost furat sau distrus, plus ceva peste, numai să-ţi retragi plângerea, că odrasla ei era băiat cuminte şi că s-a înhăitat cu alţii. Că ea vrea să-l trimită la şcoală şi e în joc viitorul copilului. Ce faci? Libertatea hoţului e acum în mâine tale. Legea îţi permite să te împaci cu el. Îți retragi plângerea şi totul a fost şters cu buretele. În termeni juridici se cheamă ”acord de mediere”.
Hoţii pot scăpa de închisoare dacă se „împacă” cu victimele.
Împăcarea între infractor şi păgubit poate interveni, conform prevederilor Noului Cod Penal, în caz de furt simplu sau furt calificat, dar numai în anumite situaţii: furtul prin violare de domiciliu (furtul din locuinţă) şi în cazul în care persoana care a săvârşit furtul purta asupra sa o armă, însă nu a folosit-o. Împăcarea nu este posibilă în cazul în care fapta a fost comisă pe timp de noapte sau de un grup organizat.
Citeşte şi: Percheziţii în Bucureşti şi în Ilfov la suspecţi de furturi din locuinţe
Poliţiştii nu sunt prea încântaţi de această înţelegere ”amiabilă” între păgubit şi infractor. Iulian Surugiu, preşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie spune că dacă nu va suferi modificări Codul Penal, este posibil să avem de-a face cu situaţii în care poliţiştii vor renunţa să mai alerge după acest gen de infractori.
”Legiuitorul a considerat că este necesar să existe posibilitatea ca păgubitul să se împace făpuitorul, dacă infracţiunile de furt nu sunt foarte grave, nu sunt comise în grup organizat sau noaptea, de exemplu. Codul Penal a fost aliniat astfel la cele existente în alte state europene. În Spania, dacă un cetăţean fură dintr-un magazin bunuri în valoare de până la 500 de euro, acesta primeşte doar o amendă.
Eu cred că acest Cod Penal va mai suferi modificări. Trebuie să se stabilească în mod clar până la ce sumă poate exista posibilitatea de împăcare între părţi, de exemplu”, a declarat Surugiu pentru România Liberă.
Citeşte şi: DESCINDERI în Dâmboviţa. Sunt vizaţi mai mulţi suspecţi de furturi din locuinţe şi hoţi de fier vechi
Surugiu a mai spus că dacă acest Cod Penal nu va suferi modificări, iar infractorii vor fi lăsaţi să plece acasă fără nicio problemă, deşi pentru prinderea lor a fost nevoie de filaje şi multe resurse consumate, ”probabil că vom avea situaţii în care poliţistul va renunţa să mai alerge după infractori, dacă vede că toată munca e în zadar. Poliţistul este obligat să prindă infractori. Aceasta este munca lui, însă trebuia ca legea să-l şi protejeze. Avem destule cazuri de ultraj”.
Cum se întâmplă în prezent
După ce păgubitul a făcut plângere, poliţia demarează procedurile de căutare, identificare şi prindere al făptuitorului. Apoi este anunţată partea vătămată şi cei doi sunt puşi faţă în faţă. Dacă infractorul reuşeşte să-şi convingă victima să-şi retragă plângerea, acesta poate pleca fără nicio problemă.
Sunt însă şi situaţii în care hoţul rămâne nepedepsit chiar dacă nu achită întreg prejudiciul. ”Dacă îi spune păgubitului: ”uite, obiectul furat valora patru milioane de lei, însă eu am cheltuit două. Ţi le dau pe astea două înapoi şi retragi plângerea”, este posibil ca păgubitul să pună în balanţă şi să accepte să recupereze o parte din prejudiciu şi să-l lase să plece. Aceşti indivizi rămân însă în baza de date a poliţiei, astfel că la o faptă similară vor fi avuţi în vedere”, a spus Surugiu.
Citeşte şi: Doamna drăguţă care a rămas cu maşina în pană ar putea fi hoaţă. Vezi ce idei le-au mai venit infractorilor
Avocaţii spun că păgubiţilor le pasă mai mult de recuperarea prejudiciului
Decanul Baroului Bucureşti, avocatul Ion Ilie-Iordăchescu spune este de acord cu noile reglementări, bazate pe înţelegere amiabilă. ”Sunt de acord cu aceste prevederi noi bazate pe înţelegere amiabilă între părţi. Am văzut multe cazuri, în care părţile vătămate susţineau în ultimă instanţă că le interesează mai puţin răspunderea penală a făptuitorului şi că doresc recuperarea prejudiciului”, a declarat avocatul Ilie-Iordăchescu pentru România liberă.
Mai mult,Ilie-Iordăchescu arată că partea civilă se poate gândi să renunţe la pretenţiile de natură civilă până la termenul de dezbatere în apel.
Furturile din locuinţe, principala problemă în România
Pentru prima dată în ultimii şase ani, numărul furturilor, în special cazurile de furturi din locuinţe, este în scădere, arată raportul Poliţiei Române pentru anul 2013. Cu toate acestea, astfel de fapte rămân principalele infracţiuni comise în România.
Statisticile arată că 20% din furturile sesizate sunt furturile din locuinţe. Studiile arată că astfel de infracţiuni, care fac parte din grupa infracţiunilor contra patrimoniului, sunt direct influenţate de creşterea şomajului lipsa unor soluţii de reintegrare socială, degradarea mediului educaţional şi legislativ.
Citeşte şi: Casele în construcţie, preferatele hoţilor. Ce caută infractorii
La nivel de Capitală, furturile din locuinţe au scăzut cu 23% în 2013, raportat la anul 2012, fiind sesizate 2.300 de fapte.
Cum acţionează spărgătorii de locuinţe
Poliţia spune că, de obicei, spărgătorii de locuinţe acţionează la pont şi după ce se asigură că proprietarul nu este acasă.
Escaladarea zidurilor, forţarea uşilor şi a ferestrelor, chiar şi a celor termopan, deschiderea cu chei potrivite, uneori chiar cu chei originale, spargerea butucului, împrietenirea şi folosirea a diverse pretexte de a intra în locuinţe, atribuirea de calităţi false au rămas cele mai folosite moduri de operare ale hoţilor din locuinţe.
Poliţiştii spun că spargerea butucului uşilor a rămas principala metodă de operare, în România. Însă şi folosirea cheilor potrivite sau ”false” este o metodă care a luat amploare în ultima perioadă. Spărgătorii îşi schimbă des modul de operare astfel că spargerile nu prea seamănă între ele.
În ultima perioadă folosesc chei învelite în folie de aluminiu. ”Hoţii înfăşoară cheia într-o folie de aluminiu, bagă cheia în yală şi după o simplă rotire, aceasta cedează şi intră în casă nestingheriţi”, a explicat pe RL un ofiţer din cadrul Poliţiei Capitalei.
Hoţii mai folosesc un fel de gheară cu ajutorul căreia, în câteva secunde extrag pur şi simplu butucul uşii.
Totodată, unul dintre cele mai inedite ”instrumente” folosite la spargerile de locuinţe este urechea. Un hoţ a fost prins după amprenta urechii, deşi el credea că-şi luase toate măsurile să nu fie prins de poliţie. Deşi acţiona la pont, acesta ”se asigura”, totuşi. Îşi lipea urechea de uşă şi asculta timp de câteva secunde. Îşi dădea seama imediat dacă este cineva în casă sau este linişte deplină.
Poliţia a probat zeci de spargeri în cazul bărbatului, după analizarea amprentei urechii sale.
De obicei, spargerile de locuinţe au loc în acele perioade ale zilei când toţi ai casei sunt plecaţi.
Anul trecut, în Bucureşti, au fost cercetate 638 persoane, iar faţă de 41,4% s-au luat măsuri privative de libertate, conform statisticilor Poliţiei Capitalei.
Cum îi „atragem” pe spărgători
Hoţii din locuinţe sunt aşa-zişii infractori inteligenţi. În majoritatea cazurilor se acţionează la pont sau după o documentare temeinică. Sunt agili şi au putere de convingere, astfel că fac rost cu uşurinţă de informaţiile de care au nevoie. Ei se documentează zile întregi despre locuinţele care urmează să fie sparte. Potrivit anchetatorilor, spărgătorii de locuinţe sunt atraşi de plasmele de pe pereţi, mobilele scumpe, oglinzile din cristal sau de maşina de lux din curte, chiar dacă nu acestea sunt ţintele furtului. Aceste bunuri sunt ”cartea de vizită” a celor care locuiesc în imobilul care urmează să fie prădat.
Citeşte şi: UTIL. Moş Crăciun nu vine cu levierul. Cum să-ţi păzeşti casa de hoţi în periaoda sărbătorilor
Hoţii sunt foarte politicoşi şi de regulă se îmbracă decent. Chiar dacă au informaţii că nu este nimeni acasă, sună totuşi la uşă. Şi fac acest lucru, zile la rând, până stabilesc un program al victimei. În cazul în care răspunde cineva, întreabă repede despre o anumită adresă. Poliţiştii recomandă să nu intrăm în vorbă cu astfel de persoane care ne întreabă de vreun vecin sau de o anumită adresă ori să îi lăsăm în casă pe toţi cei care spun că sunt de la vreo firmă de cablu, de la gaze sau au venit să citească contorul.
Cu ce bunuri pleacă hoţii din locuinţele sparte
Banii sunt bunurile cel mai uşor de furat şi cel maii greu de recuperat. Apoi urmează bijuteriile şi telefoanele mobile, tabletele, laptop-urile, urmate de televizoarele de ultimă generaţie şi tablouri sau opere de artă de valoare. Deşi astfel de televizoare sunt destul de voluminoase, mai ales dacă este vorba despre un ”Smart” cu diagonală de peste 100 de centimetri, hoţii riscă şi le cară din locuinţă, deoarece valorificarea acestora chiar şi la jumătate din preţul lor de piaţă, le aduce profit.
