10.2 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăSpecialNou scandal european: In ce ordine să îşi plătească Spania datoriile?

Nou scandal european: In ce ordine să îşi plătească Spania datoriile?

Germania, Finlanda şi Olanda, singurele economii din zona euro cu rating triplu A de la toate cele trei agenţii de rating, insistă ca linia de finanţare acordată Spaniei pentru recapitalizarea băncilor să aibă prioritate la plată în caz de default, poziţie care nemulţumeşte pieţele, informează Mediafax.

Cele trei state vor ca împrumuturile pentru recapitalizarea băncilor spaniole, estimate de principiu la 100 miliarde euro, să fie primele datorii restituite în cazul intrării Spaniei în incapacitate de plată, astfel că deţinătorii privaţi de obligaţiuni ar rămâne în dezavantaj, spun două surse oficiale europene, citate de Bloomberg.

Dacă finanţarea destinată recapitalizării băncilor spaniole ar căpăta senioritate la rambursare în raport cu alte datorii, creditorii privaţi ai statului ar rămane în dezavantaj, descurajând investitorii să mai împrumute guvernul de la Madrid.
Or, recâştigarea încrederii pieţelor este unul dintre obiectivele ajutorului convenit pentru Spania, al cărei acces limitat la finanţare a fost unul dintre motivele invocate de Moody’s pe 13 iunie, când agenţia a coborât ratingul ţării cu trei trepte, la “Baa3”, cel mai slab nivel din categoria activelor recomandate pentru investiţii pe termen lung.

Miniştrii Finanţelor din Germania, Finlanda şi Olanda au rezistat săptămâna trecută presiunilor de a renunţa la această pretenţie, astfel că decizia cade în sarcina liderilor europeni care se vor reuni joi şi vineri la Bruxelles pentru cel de-al 19-lea summit de la începutul crizei datoriilor de stat, în urmă cu doi ani şi jumătate.
“Este unul dintre punctele roşii ale bailout-ului Spaniei, din punct de vedere al temerilor din piaţă. Decizia de a-şi exercita senioritatea subminează credibilitatea pachetului. Parţial, este motivul pentru care investitorii consideră că preţul plătit de Spania pentru acest acord, cu o structură greşită, este prea mare”, comentează pentru Bloomberg un analist londonez.
Costul de finanţare a Spaniei, reprezentat prin randamentul obligaţiunilor de stat cu maturitatea la 10 ani, a crescut cu 40 puncte de bază (0,4 puncte procentuale), la 6,62%, de la apariţia primelor informaţii legate de recapitalizarea băncilor spaniole cu bani de la UE, pe 9 iunie.
Spania a transmis luni cererea oficială de ajutor, dând startul discuţilor despre detalii şi aspectele tehnice ale acordului – mărimea finanţării, posibila restructurare a unor bănci şi reorganizarea sistemului de supraveghere din ţară. Negocierile vor culmina, cel mai probabil, la următoarea întâlnire a miniştrilor Finanţelor din zona euro, programată pentru 9 iulie.
Prioritatea la rambursare a împrumuturilor de către Spania nu este singura poziţie defensivă a Germaniei şi a “statelor triplu A” la summit-ul de joi şi vineri. Cancelarul german Angela Merkel a indicat în mai multe rânduri că respinge fără echivoc măsuri precum obligaţiuni comune la nivelul zonei euro sau asigurarea la comun a depozitelor bancare, pe care le consideră greşite şi contraproductive înainte ca zona euro să fi devenit o uniune fiscală disciplinată şi omogenă.

În timpul crizei datoriilor de stat, liderii europeni au mai fost nevoiţi în două rânduri să renunţe la măsuri taxate de pieţe. În octombrie 2010, Merkel a insistat ca Mecanismul European de Stabilitate să aibă prerogativa de a deprecia obligaţiuni.
Acea decizie a împins în sus costurile de finanţare a Irlandei, forţând în mai puţin de o lună statul să revină la împrumuturile multilaterale. Consecinţele deciziei au culminat cu necesitatea unui al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, însoţit de ştergerea a 100 miliarde euro din datoria ţării către investitori privaţi, cu garanţii politice că restructurarea datoriilor nu se va repeta vreodată în zona euro.
Apoi, liderii europeni au fost nevoiţi să răstoarne parţial o altă măsură, vizând tot Mecanismul European de Stabilitate. Împrumuturile fondului de urgenţă care ar trebui să intre în funcţiune din luna iulie, preluând responsabilitatea pentru finanţarea statelor cu probleme din zona euro, au fost gândite iniţial ca având prioritate la plată în caz de default faţă de alte datorii. Miniştrii Finanţelor din zona euro au exceptat anul trecut de la acest principiu împrumuturile către Grecia, Irlanda şi Portugalia, cele trei state euro care aveau în derulare la acea dată acorduri de finanţare externă.
Zona euro a rescris ulterior statuturile MES, încercând să câştige încrederea investitorilor în bailouturile acordate de fond. Noul statut arată că liderii europeni preferă ca împrumuturile să aibă senioritate la paltă, însă textul lasă spaţiu de manevră.
Flexibilitatea Mecanismului va fi testată tocmai de creditul multilateral destinat recapitalizării băncilor spaniole.

Cele mai citite

Dorinel Munteanu, sancționat pentru comportamentul din meciul cu Dinamo

Comisia de Disciplină a FRF l-a sancționat pe antrenorul Oțelului, Dorinel Munteanu, cu două etape de suspendare şi o amendă de 6.000 de lei...

Descoperă noul magazin online vlmshop.ro pentru Soluții profesionale de ambalare

Suntem încântați să anunțăm lansarea noului nostru magazin online https://vlmshop.ro dedicat produselor de la firma VLM Poliplast. Această inițiativă reprezintă o oportunitate pentru a...
00:00:51

Poliția trage cu tunuri cu apă la protestul fermierilor de la Bruxelles

Poliția a tras cu un tun cu apă într-o grămadă de anvelope arse la Bruxelles, luni (26 februarie), unde fermierii protestau pentru a cere...
Ultima oră
Pe aceeași temă