Noroi si stele

Ciclul timpului face ca, dupa 17 ani, intr-o noua perioada istorica pentru Romania, zilele, orele si minutele sa coincida cu cele din decembrie 1989.
Daca atunci Timisoara a stat singura, o saptamana, impotriva celui mai odios dintre regimurile politice pe care le-a zamislit umanitatea, acum o tara intreaga asteapta ora integrarii europene.
Se anunta evenimente comparabile ca anvergura cu cele pe care le organiza Ceausescu pentru a celebra „realizarili iepocii de aur”. Cu diferenta ca acum ne alaturam marii familii europene, nu proslavim productiile-record la hectar sau indeplinirea inainte de termen a planurilor cincinale.
Administratiile locale, guvernul, presedintia, toata lumea se pregateste de zor pentru „Revelionul Integrarii”. Se dau bani in stanga si-n dreapta pentru realizarea unor simbolice buletine care sa le ateste calitatea de cetatean european romanilor care n-au altceva de facut in noaptea dintre ani decat sa fie in pietele publice. Vor mai fi si stegulete cu stema UE, bannere si cine stie ce alte materiale promotionale.
La Timisoara, spre deosebire de alte orase, unde se preconizeaza desfasurarea unor serbari dupa modelul celor campenesti, autoritatile au decis sa intre in Europa prin cultura adevarata. Un calcul simplu dezvaluie ca, in timp ce altii cheltuie milioane de euro pentru a aduce artisti de mana a doua sa le vesteasca intrarea in UE, la Timisoara cu un sfert de milion va fi proiectat unul dintre cele mai grandioase spectacole vazute vreodata in Romania.
Tunuri de lumina, artisti locali recunoscuti, jocuri laser, proiectii pe fatadele cladirilor din Piata Operei, actori si balerini, toate acestea vor arata nu doar Romaniei, ci si Europei, ca Timisoara nu face rabat de la principiile sale de civilizatie.
Daca tot e sa intram in Europa, atunci e neaparat nevoie ca oamenii sa realizeze importanta evenimentului. Iar aceasta este data, implicit, si de numele care urca pe scena.
Umbla vorba ca pentru un Revelion la care se va „produce” o jumatate de formatie „Modern Talking” s-a alocat aproape un milion de euro. La Timisoara vor concerta Ilie Stepan si invitatii sai, pentru un sfert din acesti bani.
Si totusi, oricate stele vor straluci pe cerul Romaniei, in noaptea de 31 decembrie 2006 spre 1 ianuarie 2007, ele nu vor putea estompa noroiul pe care incaltarile romanilor il vor cara, de acum incolo, spre tarile Europei.
Ce a inceput Timisoara acum 17 ani si a platit cu sange, trebuie continuat acum la un alt nivel. Silviu Brucan s-a dus, profetiile sale au ramas. Ba mai mult, chiar s-au amplificat. Europa are nevoie de noi mai mult din punct de vedere geo-politico-strategic. Dar noi, ca sa facem parte din ea, avem nevoie de o mentalitate noua, europeana. Iar aceasta nu se poate nici cumpara de pe piata continentala, nici transfera subit, in noaptea dintre ani. E un proces lung si anevoios. Care, iata, porneste din nou de pe Bega, la fel cum tavalugul anticomunist s-a prabusit peste sistemul comunist nascut pe Neva si mort pe malurile raului timisorean intr-un din ce in ce mai indepartat decembrie 1989.