Mediul rural constantean are multe probleme pe care primarii se straduiesc din rasputeri sa le rezolve. O data cu intrarea in Uniunea Europeana, satenii trebuie sa schimbe multe dintre lucrurile cu care au fost obisnuiti pana acum. Edilii s-au trezit ca scolile si gradinitele nu mai corespund normelor si ca mersul la fantana satului pentru a lua apa potabila nu se cade sa mai fie practicat. Asadar, planul lor de investitii pentru remedierea tuturor lucrurilor care nu merg conform normelor depaseste cu mult bugetul aferent fiecarei localitati. Insa, incetul cu incetul, lucrurile trebuie sa se indrepte.
Eforturile sunt supraomenesti, dar s-a inceput deja prin proiecte de reabilitare. Fondurile sunt mixte: Consiliul Judetean, bugetul local si diverse finantari din partea ministerelor in cauza si a Bancii Mondiale. Progresele cele mai vizibile in mediul rural au cuprins institutiile de invatamant primar si preprimar. Se fac eforturi majore si pentru refacerea drumurilor, care in mare parte sunt inpracticabile. Localnicii inca mai folosesc fantana sau cumpana satului ca unica sursa de apa, caruta si magarul sunt singurul lor mijloc de transport, casele din chirpici stau sa cada peste ei, iar telefonul este o raritate. Oamenii sunt la fel de tristi. Nu-si vad capul de treaba si spun ca nu s-a schimbat absolut nimic. Viata la tara este la fel de grea si de vina, spun ei, sunt "cei care ne conduc. Nimeni nu se gandeste la noi, la cat de greu ne este… Aici nu este ca la oras, unde ai de toate. De multe ori stam pe intuneric pentru ca se opreste curentul, televizorul e ceva rar, nu avem telefon si nici apa curenta. Este greu…" Locurile de munca sunt si ele o rarirate. Fiecare primar in parte incearca sa atraga investitori care sa fie dispusi sa-si deschida "afaceri" in mediul rural si sa creeze astfel noi locuri de munca. Peste unele localitati s-a abatut si furia naturii. Malul se surpa amenintand casele si asa saracacioase ale localnicilor. De ce Dumnezeu este atat de maniat pe tarani? Nimeni nu stie. Cert este ca satenii, oameni credinciosi din fire, merg mai departe spunand ca, probabil, Divinitatea "isi va indrepta fata si spre ei".
Fara avize de functionare
Satul Stefan cel Mare, ce apartine de comuna Saligny, are o scoala nou-nouta, iar la Grupul Scolar din Saligny, primaria a reusit sa construiasca noi grupuri sanitare, sa asigure alimentarea cu apa curenta, sa cumpere o centrala termica si sa faca reabilitari interioare – faianta, gresie. Primarul comunei, Gabriel Tatulescu, spune ca doreste sa realizeze un studiu pentru ca elevii de aici sa beneficieze de grupuri sanitare asa cum prevad noile norme europene. "Doresc sa intocmesc o adresa catre Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru o suplimentare de fonduri in acest sens. Peste 150 de copii invata aici. In plus, trebuie rezolvata problema copiilor de la Scoala cu clasele I-IV Faclia. Ei invata in sistem simultan si, dupa noile reguli, trebuie desfiintate clasele de simultan", a declarat primarul Gabriel Tatulescu. Acesta are in vedere construirea unei gradinite noi chiar in apropierea scolii din Saligny. "In prezent, pentru copiii de gradinita nu avem disponibila decat o singura clasa. Anul trecut am inregistrat peste 60 de cereri, insa am putut inscrie doar 20 de micuti, din cauza lipsei de spatiu. Am renuntat la cei cu varste foarte mici in favoarea copiilor de cinci sau sase ani", a mai spus primarul comunei. Cadrele didactice fac naveta din Constanta, Medigidia si Cernavoda, insa nu se plang. Colaboreaza foarte bine cu primaria, iar edilul este multumit de rezultatele la invatatura ale copiilor. Spre exemplu, in 2005-2006, Scoala cu clasele I-IV din Saligny a avut procent de promovabilitate de suta la suta.
Banca Mondiala, in sprijinul educatiei
Si in comuna Seimeni lucrurile stau destul de bine la capitolul educatie. Potrivit primarului Lucian Blaj, scoala din Dunareni a fost reabilitata, in 2003, cu fonduri provenite de la Banca Mondiala. Aici invata 150 de copii. Institutia de invatamant din Seimeni a beneficiat si ea de reabilitari substantiale cu bani de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, iar anul acesta va fi randul scolii de la Seimenii Mici sa beneficieze de modernizari. Problema majora este ca aceste in-stitutii de invatamant nu beneficiaza inca de apa potabila curenta si nici de grupuri sanitare in interiorul cladirilor. Primarul Lucian Blaj spune ca transportul cadrelor didactice navetiste este acoperit in totalitate. "Vin profesori, educatori si invatatori din Constanta, Medgidia si Cernavoda. Cheltuielile legate de transportul lor ajunge la circa 25 milioane lei vechi pe luna", a mai precizat acesta.
Crucea – nota 10
Cea mai mare unitate administrativa din judet, Crucea, poate fi luata drept exemplu in ceea ce priveste eforturile pentru imbunatatirea conditiilor in care se desfasoara procesul instructiv-educativ. Potrivit declaratiilor primarului comunei, Gheorghe Frigioiu, Scoala cu clasele I-IV din Baltagesti functioneaza intr-o cladire noua, construita in 2000. "Fondurile – un miliard de lei vechi – au provenit numai de la bugetul local. Avem un proiect si pentru asigurarea apei curente nu numai aici, ci in toate cele sase localitati care apartin de noi. La aceasta scoala invata aproximativ 60 de copii, in sistem simultan. Cadrele didactice sunt din localitate", a precizat Gheorghe Frigioiu. Si cladirea in care functioneaza scoala din Galbiori este noua. Beneficiaza de incalzire centralizata, apa curenta, atat rece cat si calda. Ciclul primar functioneaza pe sistem de simultan, in aceeasi cladire desfasurandu-si activitatea si cei 30 de copii din ciclul preprimar. La Crucea, primaria a reusit amenajarea unei sali de sport care, in urma unei evaluari efectuate anul trecut de o echipa de la Bucuresti, a primit nota maxima – 10 – pentru dotari si felul impecabil in care este intretinuta. Pentru copiii din satele apropiate care frecventeaza cursurile Grupului Scolar Crucea, primaria a amenajat un internat. In prezent, acesta se afla in reabilitare si pana in luna martie a acestui an va avea avea potabila si calda, precum si mobilier nou. Aici functioneaza si un Centru de Documentare si Informare utilizat atat de elevi, cat si de ceilalti locuitori ai comunei. Scoala de la Stupina a fost construita cu ajutorul fondurilor de la Banca Mondiala si este echipata conform normelor in vigoare. Aici invata, in sistem de simultan, 40 de copii din clasele I-IV.
Atentie acordata turismului si culturii
Primarul din Topalu, Gheorghe Murat, se poate lauda cu un muzeu unicat, cel putin in mediul rural. Este vorba despre Muzeul de Arta Plastica, ce reuneste 228 de piese apartinand personalitatilor vremii. "Acum se afla intr-un proces de reabilitare, iar piesele au fost mutate la Muzeul de Arta din Constanta. Muzeul ne-a fost donat de un medic si vrem sa-l introducem in circuitul turistic de la Capidava", a declarat Gheorghe Murat. Primaria Crucea a alocat, din surse proprii, circa 200 milioane lei vechi, pentru reabilitarea bisericii vechi de peste o suta de ani, si a reusit sa obtina bani pentru demararea lucrarilor de modernizare a caminului cultural. Atat la Crucea, cat si la Stupina se incearca atragerea de fonduri pentru demararea lucrarilor de reabilitare a caminelor culturale. Tot in comuna Crucea, un obiectiv turistic destul de important este reprezentat de Izvorul Tamaduirii si rezervatia naturala Alah Bair. "La Izvor se construieste o noua manastire, din lemn, iar alaturi – un complex de vacanta. Este un spatiu incredibil de frumos, in care turistii pot veni pentru a se odihni si a se reculege. La rezervatia naturala, ce se intinde pe circa zece hectare, au fost descoperite doua plante unicat", a mai declarat primarul Gheorghe Frigioiu.
Dunarea, inghitita de… Dunare
Din cauza pamantului moale, format numai din argila si sedimente, satul Dunarea risca sa se prabuseasca in… Dunare. Primarul comunei Seimeni, de care acesta apartine, Lucian Blaj, a declarat ca pamantul cedeaza mai ales din cauza ploilor abundente. "Momentan, sunt afectate patru gospodarii, insa am fost nevoiti, de-a lungul anilor, sa evacuam alte cateva case ce erau pe malul Dunarii. Pamantul se surpa incontinuu si, daca nu stopam acum eroziunea, este posibil ca alunecarile de teren sa cuprinda si cealalta parte a satului, unde se afla scoala, gradinita si caminul cultural", a explicat Lucian Blaj. Primaria a turnat in jur de 500 tone de beton, piatra si nisip in ravenele formate saptamana trecuta. Problema nu poate fi rezolvata definitiv, din cauza structurii slabe a pamantului pe care se afla satul. Localnicilor nu le ramane decat sa se roage la Dumnezeu sa nu mai dea ploi… Saracia si singuratatea in care traiesc sunt considerate pedepse suficiente, chiar daca nu sunt siguri ca au gresit cu ceva!
