Noile forme ale războiului hibrid. Vaccinul anti – Covid poate fi folosit ca armă politică

Noile forme ale războiului hibrid includ și domeniul sanitar, mai ales în condiții de pandemie.

Noua Strategie militară a României, elaborată de Ministerul Apărării Naționale, subliniază că mijloacele de protecție și de combatere a pandemiei pot fi folosite de unele state drept armă politică.

“Diplomația măștilor sau a vaccinului anti – COVID 19” fac parte din “inventarul modalităților de acțiune ale puterilor contestatare ale actualei ordini mondiale”, anunță noua Strategie militară a României, elaborată de Ministerul Apărării Naționale, care a fost aprobată de Guvern acum câteva zile. Această Strategie va fi valabilă pentru perioada anilor 2021 – 2024.

Noile forme ale războiului hibrid includ și domeniul sanitar

“Pandemia generată de noul coronavirus SARS CoV-2 a produs un șoc strategic la nivelul întregii omeniri, determinând, cel puțin în prima parte a manifestării sale, reorientarea atenției politice și a resurselor către problemele interne ale statelor, alimentând rivalitatea internațională și confruntarea. De asemenea, pandemia a accelerat digitalizarea, având potențialul de a determina, pe viitor, un impact economic care poate duce la diminuarea resurselor ce pot fi asigurate pentru apărare”, precizează Strategia militară a României. Documentul nu indică explicit ce țară ar folosi arma vaccinului anti – Covid.

Conform înțelegerii dintre președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu, Guvernul României a trimis la Chișinău, ca donație, vaccin anti – Covid produs de AstraZeneca.

Cantitatea livrată de România din cea primită de noi de la UE a fost însă mult sub necesarul Republicii Moldova, care este una dintre țările europene cele mai lovite de pandemie.

“Am accentuat că ne dorim să obținem ajutor din partea Federației Ruse pentru acces mai rapid la vaccinul Sputnik V, pentru necesitatea de a accelera procesul de vaccinare”

Maia Sandu,

Președintele Republicii Moldova

Uniunea Europeană a declarat repetat că deține suficiente doze anti – Covid, din cele patru tipuri aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Niciunul dintre aceste patru nu este produs în Rusia. Unele țări UE ar primi și vaccin din Rusia, dar președintele Iohannis a anunțat că România va utiliza doar vaccinuri aprobate de UE.

“Noi folosim vaccinurile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului. Vom reuși să vaccinăm sute de mii de oameni. Nu se ia în calcul să importăm nimic ce nu este recomandat de Agenția Europeană a Medicamentului”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Klaus Iohannis a anunțat că România, ca stat membru al UE, exclude ideea de a cumpăra vaccinuri care nu sunt „recomandate” de Agenția Europeană a Medicamentului.

Noile amenințări sunt menționate în Strategia militară

“În inventarul modalităților de acțiune ale puterilor contestatare ale actualei ordini mondiale se înscriu instrumente precum: manipularea informației, coerciția politică, încercarea de a crea statesatelit, provocări la adresa democrației reprezentative, dezvoltarea fără precedent a capabilităților militare, cu accent pe capabilitățile anti-acces, extinderea strategiilor şi tacticilor hibride, căutarea agresivă a avantajului tehnologic, în special în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, amenințarea infrastructurilor critice și a siguranței energetice a statelor țintă, activarea conflictelor înghețate, violarea regimului de control al armamentelor, folosirea structurilor proxi și a companiilor militare private, dezvoltarea de capabilități cyber și spațiale ofensive, nesancționarea asasinatelor de stat și a otrăvirii oponenților folosind arme chimice, diplomația măștilor sau a vaccinului anti – COVID-19”, precizează noua Strategie militară a României, valabilă pentru perioada anilor 2021 – 2024. Pe de altă parte, “principalele riscuri și amenințări de natură militarăla adresa securității naționale sunt determinate de continuarea consolidării potențialului militar în vecinătatea României (militarizarea Crimeii și a bazinului Mării Negre de către Federația Rusă), desfășurarea exercițiilor militare (în special a celor cu termen scurt de notificare) și dezvoltarea capabilităților ofensive și defensive pe flancul estic al NATO”. Strategia militară afirmă că “deși riscurile asociate unei agresiuni convenționale asupra teritoriului național rămân la un nivel minim, această posibilitate nu poate fi exclusă, având în vedere poziționarea geografică a României, în proximitatea unor zone cu riscuri ridicate de securitate, precum și asumarea, de către statul român a unui rol activ în securizarea flancului estic al NATO și în păstrarea echilibrului strategic în plan regional”.