Secretarul Academiei Suedeze, Horace Engdahl, sustine ca e putin probabil ca pe lista scurta din acest an sa se afle vreun scriitor din SUA.
Spiritele din lumea scriitorilor incep sa se incinga cu circa o saptamana inainte de desemnarea castigatorului Premiului Nobel pentru Literatura. De vina sunt declaratiile secretarului Academiei Suedeze, Horace Engdahl, in care sustine ca e putin probabil ca pe lista scurta din acest an sa se afle vreun scriitor din SUA. El a descris literatura americana "insulara", considerand ca nu poate concura cu marile scrieri europene. La aceste atacuri a reactionat imediat "National Book Foundation" din SUA, care i-a propus o lista de lecturi cu scriitorii pe care-i reprezinta.
Academia Suedeza a intrat in deliberarile finale pentru desemnarea scriitorului care va fi distins, anul acesta, cu Premiul Nobel pentru Literatura, a declarat Horace Engdahl, secretarul permanent al institutiei, intr-un interviu acordat Associated Press (AP). Tot el a precizat ca nu e de mirare ca cei mai multi scriitori laureati in ultimii ani sunt din Europa. "Exista literatura puternica in toate marile culturi, desigur, dar nu se poate spune ca Europa este inca centrul literar al lumii… Cel putin nu in America", a spus reprezentantul Academiei Suedeze. Totodata, a precizat ca cei 16 membri ai juriului nu au selectat inca vreun nume pentru lista scurta.
Scriitorii americani, prea sensibili la tendintele din propria cultura de masa
Pe lista de speculatii din acest an figurau si americanii Philip Roth si Joyce Carol Oates, dar Engdahl nu a dorit sa comenteze nimic despre cei doi scriitori. Vorbind in general despre literatura americana, el e de parere ca scriitorii din SUA sunt "prea sensibili la tendintele din propria cultura de masa", ceea ce duce la o scadere a calitatii operelor lor. "SUA sunt prea izolate, prea insulare. Aici nu se traduce suficient si nu se participa cu adevarat la un dialog cu marea literatura. Aceasta ignoranta devine restrictiva", a mai precizat Engdahl.
Evident ca toate aceste observatii au starnit reactii aprige din partea specialistilor de peste Atlantic. De pilda, pozitia lui David Remnick, editor la "The New Yorker", a fost virulenta: "Nu credeti ca un secretar permanent al unei academii, care se pretinde intelept, dar care-i omite pe Proust, pe Joyce sau pe Nabokov – doar cateva nume care nu au fost pe lista Nobel – ne-ar putea scuti de lecturi categorice", adaugand ca daca Engdahl s-ar uita mai atent la scena americana, "ar observa vitalitatea generatiei lui Roth, Updike si DeLillo, dar si a altor tineri scriitori, unii dintre ei fiii si fiicele scriitorilor emigranti care au adoptat limba engleza. Nici unul dintre aceste suflete, vechi sau tinere, nu a fost distrus de ororile Coca-Cola".
Harold Augenbraum, director executiv al Fundatiei care administreaza National Book Awards, a vrut sa-i trimita lui Engdahl spre lecturare o lista cu literatura americana. "Un asemenea comentariu ma face sa cred ca domnul Engdahl a citit putina literatura americana, in afara de mainstream, fiind limitat fata de ceea ce inseamna literatura in aceasta perioada", a spus el. "In primul rand, in Statele Unite, conceptul de cultura mondiala a fost preluat de la emigranti. Cu sfarsitul secolului al XIX-lea, fiecare generatie a recreat ideea de literatura americana."
Morrison, ultimul autor american la Stockholm
Ultimul american care a castigat Premiul Nobel pentru Literatura a fost scriitoarea de culoare Toni Morrison, distinsa in 1993. Pana acum, in analele Academiei Suedeze au intrat zece scriitori americani, printre care Saul Bellow (1976), John Steinbeck (1978), Ernest Hemingway (1954) si Eugen O’Neill (1936).
Pentru Horace Engdahl, statutul de secretar permanent ii confera dreptul de vot ca membru si purtator de cuvant al Academiei, putand astfel sa-si exprime dreptul la vot pe lista secreta a castigatorilor celui mai prestigios premiu literar. Academia a fost des criticata pentru alegerea unor nume considerate obscure sau care nu au reusit sa fie cel mai bine vanduti autori. A mai fost acuzata de snobism, de influente politice sau chiar de prost-gust.
Dupa ce japonezul Kenzaburo Oe a obtinut premiul in 1994, distinctia aducand un nou suflu institutiei Premiilor Nobel, au urmat noua laureati europeni, inclusiv castigatorul de anul trecut, britanica Doris Lessing. De altfel, in ultimi 16 ani au mai fost laureati doar patru scriitori ne-europeni – Orhan Pamuk (Turcia), John Mawell Coetzee (Africa de Sud), Gao Xingjian (China) si Derek Walcott (Trinidad).
Engdahl considera ca in Europa se "respecta independenta literara". El crede ca foarte multi autori care isi au radacinile in alte tari lucreaza in Europa, pentru ca aici pot scrie in pace, fara sa riste sa fie amenintati sau omorati, cum ar putea fi in alte zone, ca in Asia sau in Africa. "Marele dialog al literaturii nu se regaseste numai la Paris sau Frankfurt", a tinut sa comenteze si Kwame Anthony Appiah, reprezentantul studentilor si al profesorilor africani de la Universitatea Princeton.
Secret asupra datei cand va fi anuntat castigatorul
Premiile Nobel vor fi anuntate incepand cu saptamana viitoare, luni, 6 octombrie, cand va fi anuntat laureatul pentru medicina. Urmeaza premiile pentru fizica (7 octombrie), chimie (8 octombrie), pace (10 octombrie) si economie (13 octombrie). Este posibil ca peste o saptamana, joi, sa se anunte si premiul pentru literatura, dar, potrivit traditiei Academiei Suedeze, acest castigator ar putea fi cunoscut si cu doua zile mai devreme. Dar Engdahl a sugerat ca termenul ar putea fi decalat cu doua saptamani pana cand membrii Academiei vor cadea de acord asupra numelui castigatorului. Pe site-ul oficial al Premiilor Nobel, la categoria Literatura nu apare nici o data a anuntului laureatului.
Fiecare Premiu Nobel include o medalie de aur si o diploma, alaturi de cei 1,3 milioane de dolari. Premiile se vor inmana pe 10 decembrie, data cand este celebrat fondatorul institutiei, Alfred Nobel.
