Mai mulți juriști au arătat că există decizii ale Curții Constituționale, precum și hotărâri ale CSM care arată că magistrații – inclusiv procurorii – nu pot fi audiați în comisiile parlamentare de anchetă.
Marți, comisia parlamentară privind statutul deputaţilor şi senatorilor a avizat favorabil o serie de modificări la regulament referitoare la obligativitatea prezenţei la comisiile parlamentare de anchetă. Unul din inițiatori, deputatul PSD Eugen Nicolice a explicat că magistraţii vor fi obligaţi să se prezinte la audieri.
Potrivit modificărilor, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi „poate avea cunoştinţă despre o faptă de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei”. În cazul refuzului, Parlamentul poate să sesizeze parchetul.
Judecătorul Cristi Danileț a scris, pe blogul său, că „aceste propuneri nu sunt conforme cu practica CSM și jurisprudența Curții Constituționale”. Un lider liberal, Radu Carp, a adăugat la argumentele lui Danileț și o decizie a CCR din 2009.
Controlul parlamentar, limitat la Executiv
Danileț a arătat că există nu mai puțin de două decizii ale CCR care arată că magistrații nu trebuie să dea socoteală în fața aleșilor.
- „Rolul de consiliu de disciplină pentru ei îl are numai CSM [art.133 alin.(2) coroborat cu art.124 alin.(1) din Constituţie]. Orice dispoziţie regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în faţa unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispoziţiile constituţionale care stabilesc, chiar dacă implicit, separaţia puterilor în stat şi, desigur, independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetăţean în faţa unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitatea, contravine dispoziţiilor constituţionale privind libertăţile cetăţeneşti şi justiţia”, se arată în Decizia 45/1994.
- „Referirea la orice persoană, indiferent că are sau nu are o calitate oficială, este neconstituțională întrucât excede limitele controlului parlamentar ce se poate exercita, în principal, asupra Guvernului și serviciilor publice, dar nu asupra (…) judecătorilor. De asemenea, invitarea unui cetățean, ca martor sau în oricare altă calitate, având în vedere caracterul obligatoriu al prezenței acestuia, se poate face numai cu respectarea dispozițiilor constituționale privind libertățile cetățenești și justiția”, scrie în motivarea aceleiași decizii.
- „Art. 79 alin. (1) și (2), privind dreptul comisiei de anchetă de a invita orice persoană care are cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza ce formează obiectul activității comisiei, obligația oricărei persoane care are asemenea cunoștințe ori deține mijloace de probă pentru a le înfățișa comisiei, precum și obligația instituțiilor și organizațiilor de a răspunde solicitărilor sale, sunt neconstituționale deoarece obligațiile sunt stabilite în sarcina unor persoane fizice și juridice din afara Senatului, în lipsa unor raporturi de drept constituțional”, scrie în Decizia CCR 317/2006.
- „În fața comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituționale specifice cu Parlamentul potrivit titlului III, cap. IV din Constituție, intitulat Raporturile Parlamentului cu Guvernul. Alte subiecte de drept pot fi invitate să ia parte la dezbaterile din fața comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligație corelativă din partea acestora de a da curs invitației”, se arată în Decizia 1.231/2009.
În plus, la 24 mai 2007, CSM a decis în unanimitate că „procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească”.
Băsescu, alături de Nicolicea
Fostul președinte al României s-a declarat de acord cu modificările referitoare la funcţionarea comisiilor parlamentare de anchetă, în special cu cea care permite Parlamentului să înfiinţeze o astfel de structură chiar dacă există, în paralel, o anchetă a Parchetului. "În principiu cred că e foarte bine. Noi ne-am obişnuit ca Parlamentul să oprească maşinăriile dacă se răsteşte procurorul general, dacă se răsteşte preşedinta CSM, dacă se răsteşte procurorul şef al DNA. Este timpul ca Parlamentul să devină o instituţie şi respectată şi cu autoritate. (…) Parlamentul este un factor decizional fundamental care nu se poate împiedica de alte instituţii. Parlamentul îşi face treaba lui. Foarte bine au făcut dacă au modificat… dacă vor modifica Regulamentul", a afirmat Băsescu, într-o declaraţie de presă la Parlament. Întrebat dacă va merge la audieri la Comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009, Băsescu a spus că "de principiu" el nu are nimic de ascuns şi nu vede de ce nu ar merge. El a adăugat, referitor la posibilitatea ca unii magistraţi să fie audiaţi de către comisii parlamentare de anchetă, că aceştia pot trimite "un punct de vedere scris, ceea ce va putea permite Parlamentului să continue investigaţiile".
Șefa UNJR n-a auzit de propunere
Contactată de România Liberă, judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) și unul dintre cei mai vocali critici ai activității DNA, a declarat că nu știe de existența unui proiect legislativ prin care magistrații ar fi obligați să se prezinte în fața comisiilor parlamentare de anchetă. Ea a spus că, după ce va vedea proiectul, îl va analiza în boardul UNJR și va avea o opinie.
