Un oficial iranian de rang înalt a avertizat că nu se pune problema discutării unei suspendări a activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran, în timpul negocierilor începute vineri la Istanbul între această ţară şi şase mari puteri, transmite Mediafax.
„Nu vom permite absolut deloc ca discuţiile să abordeze problema drepturilor noastre fundamentale, cum este problema unei suspendări a îmbogăţirii” uraniului, a declarat Abolfazl Zohrevand, adjunct al negociatorului-şef iranian, după ce a ieşit dintr-o moschee din Istanbul, într-o pauză în aceste discuţii.
„Ne vom concentra pe cooperare”, a adăugat adjunctul negociatorului Said Jalili, în condiţiile în care occidentalii se opun activităţilor de îmbogăţire a uraniului efectuate de Iran, temându-se că această ţară ar putea obţine o bombă atomică.
La discuţii, care au loc în palatul otoman Ciragan, cu vedere la Bosfor, participă Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, intermediar al grupului 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie, Germania), reprezentanţi ai acestui grup, precum şi negociatorul iranian şi echipa sa.
Iranul conduce „cu vigoare” „activităţi de îmbogăţire” a uraniului, în pofida sancţiunilor internaţionale, a declarat, sâmbăta trecută, Ali Akbar Salehi, directorul programului nuclear iranian.
Un diplomat occidental familiarizat cu aceste discuţii a afirmat: „Vrem să obţinem răspunsuri serioase din partea Iranului privind programul său nuclear şi afirmaţia Iranului că îşi va respecta obligaţiile internaţionale”.
Acelaşi diplomat precizează că „schimbul de combustibil (nuclear) va fi discutat la Istanbul”, dar în termeni care urmează să fie actualizaţi.
Iranul a respins în 2009 un proiect al grupului de la Viena (Statele Unite, Rusia, Franţa), care prevedea trimiterea în Rusia a 1.200 de kilograme de uraniu iranian slab îmbogăţit, pentru a obţine în contrapartidă din partea Rusiei şi Franţei combustibil pentru reactorul de cercetări medicale de la Teheran.
În mai 2010, Iranul a prezentat, împreună cu Turcia şi Brazilia, o contrapropunere, vizând trimiterea în Turcia a unei cantităţi de 1.200 de kilograme din uraniul său, pentru a realiza schimbul. Marile puteri au ignorat oferta.
„Cele şase state sunt partizanii dialogului, dar şi ai unei atitudini ferme faţă de Iran. În legătură cu gesturile de bunăvoinţă, ele au fost deja făcute”, a adăugat diplomatul.
„Vrem să lansăm un proces serios şi concret care să abordeze fondul problemelor puse de programul nuclear iranian”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Philip Crowley.
„Nu ne aşteptăm la niciun mare progres”, a precizat ulterior Mark Toner, un alt purtător de cuvânt american.
„Iranienii trag de timp, aceasta este strategia lor”, a comentat şi analistul francez şi specialist pe problema Iranului, Bruno Tertrais.
„Iranienii au învăţat probabil de la Coreea de Nord, că se poate negocia mult timp cu Statele Unite, continuând în acelaşi timp un program nuclear”, a adăugat el.
„Achiziţia de arme nucleare de către Iran constituie o ameninţare majoră pentru comunitatea internaţională”, a afirmat, la rândul său, şeful diplomaţiei franceze, Michele Alliot-Marie, într-un interviu publicat vineri de cotidianul israelian Haaretz.
Programul nuclear iranian a fost condamnat de şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate, dintre care patru însoţite de sancţiuni economice şi politice. Mai multe ţări, printre care Statele Unite, au adoptat sancţiuni unilaterale care consolidează acest dispozitiv.
Precedentele discuţii între părţi datează de la începutul lunii decembrie, la Geneva.
