20.8 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSpecialNe-am extins in "lacul rusesc"

Ne-am extins in „lacul rusesc”

Stiti ce ma bucura? Tanara echipa romaneasca de juristi de la Haga nu s-a perindat pe la talk-show-uri. Afland acum mai multe despre competenta acestei echipe (contextul in care a lucrat nefiind tocmai favorabil), realizez ca nu trebuia sa asteptam cu sufletul la gura sentinta CIJ in disputa delimitarii maritime a platoului continental intre Romania si Ucraina. Succesul pare formidabil pentru ca se negociaza pe aceasta tema din 1967. Sa tinem seama ca au existat 58 de runde de negocieri cu Ucraina pana sa ajungem la Haga. Importanta a fost in primul rand indrazneala Guvernului Romaniei de a transmite unei instante internationale un astfel de litigiu. si cata cerneala a mai curs despre cedarile in fata Ucrainei. Daca n-ar fi existat cedarile, nu s-ar fi initiat la Haga acest proces.

Arta pledoariei romanilor a constat in primul rand in a-si impinge concurenta pe teritoriul "stancii locuibile". Avocatii ucraineni au tot sustinut ca trebuie considerata "punct de baza" in trasarea liniei de delimitare. Cum putea fi considerata "tarm" o insula stearpa si neprietenoasa? Judecatorii de la Haga nu puteau fi pacaliti de activitatea febrila de pe Insula serpilor, care parea una locuibila. O justitie ca aceea de la Haga (in stare sa aduca argumente pe o suta de pagini) nu putea fi pacalita de "mobilarea" unei stanci sterpe cu oficiu postal si bancomat.
Insula serpilor a fost pierduta la ruleta Molotov-Groza, la numai cateva luni dupa ce Tratatul de Pace de la Paris lasa acest mic teritoriu Romaniei. Rusii se pregateau de razboiul rece, asa ca ne-au impus un protocol pentru "parcursul liniei frontierei de stat". Posesia insulei a fost parafata in 1961, la semnarea tratatului de "colaborare si asistenta mutuala". Din aceasta perspectiva, pare aberanta ideea analistilor de la Moscova ca Rusia ar trebui sa se implice in conflictul Insula serpilor pentru a contracara extinderea bazelor militare NATO in Ucraina.

Ne agitam prea mult acum si pe tema resurselor petroliere din Marea Neagra. Un fel de gata, exista acolo petrol si te duci sa-l iei sau dai drumul la robineti… In toata aceasta euforie am remarcat tonul lui Cristian Diaconescu, care a indemnat la prudenta si rezervare in ceea ce priveste "exploatarile extraordinare".
Miza hidrocarburilor din Marea Neagra este una indepartata. E cale lunga pana la 100 miliarde mc de gaze si 10 milioane tone de titei. Sa nu uitam ca abia acum vor incepe prospectiunile, care nu-s usoare pe mare. Sa vedem care vor fi beneficiile economice, avand in vedere redeventele. Concesionarile au pus insa pe jar toata Romania. Pacea instaurata la Haga dupa "razboiul" romano-ucrainean a incins spiritele la Bucuresti, pentru concesiunile din 1992, de pe vremea lui Stolojan, pentru perimetrele Midia si Pelican (cedate de la o firma la alta).

 

Daca din 1992 incoace, adica in 17 ani, doar s-a prospectat, s-au cheltuit cateva zeci de milioane de dolari, va dati seama cati ani vor mai trece pana la exploa-tare. Concesiunile sunt in vederea explorarii. De la prospectiune la exploatare nu se stie cati ani or sa mai treaca. Important este ca cineva sa CAUTE petrolul din mare. Nu s-a vandut blana ursului din padure, pentru ca nu se putea. N-au fost impartite inca exploatarile din zona de conflict… Zonele explorate nu au nici o legatura cu cele castigate la CIJ. Totusi, investitiile derulate in campurile petrolifere 13 si 15 de firmele care s-au succedat din 1992 incoace se ridica la 70 milioane de dolari. Riscurile exploatarii petrolului pe mare sunt ridicate, se folosesc echipamente speciale, de unde si costurile mari de operare. Trebuie sa bagi bani seriosi in exploatarile pe mare. Sa vedem cine se baga la celelalte campuri petroliere.

 

De ce nu ne-am agitat si cand firma straina sapa si cauta petrol in anii ‘90? Teritoriul "Haga" abia de acum va fi impartit in perimetre de exploatare (vreo zece). De ce nu ne intrebam ce perimetre au fost concesionate pe teritoriul terestru al Romaniei, care sunt de ordinul sutelor. Macar de s-ar apuca cineva sa sape, ca-si va vinde petrolul si gazele aici. Cine ar putea fi principalii beneficiari ai zacamintelor din noul teritoriu? Evident, Petrom si Rompetrol. Chiar daca ar sapa altii pe mare, conductele trebuie sa ajunga la tarm, exact in locurile in care se afla logistica Petrom si Rompetrol. Tehnologia exploatarii petrolului pe mare a evoluat atat incat si cele doua companii din Romania vor fi nevoite sa colaboreze cu un gigant mondial de genul Exxon-Mobil. S-ar putea ca in 20 de ani, cand ar incepe extractia in "noul" teritoriu marin si sa curga garla petrol spre tarm, sa apara noi forme de energie, automobilele sa circule cu apa, sa nu mai fie nevoie de atata cheltuiala.

 

Macar acum, la demararea proiectelor economice, sa existe chibzuinta. Drumul spre petrolul sau gazul din "lacul rusesc" este atat de lung incat pe aceasta tema am putea sa ne dezumflam. Nu intamplator ministrul nostru de Externe, Cristian Diaconescu, este rezervat pentru ceea ce va urma de acum inainte. Prudenta ministrului de Externe s-a manifestat in toate imprejurarile. Desi putea sa vorbeasca si de pe pozitia de negociator, s-a abtinut tot timpul de la comentarii triumfaliste.
Bine ca romanii n-au iesit, victoriosi si eu(ro)forici, cu steagurile, in Piata Universitatii, ca la un meci castigat de Steaua. Intelept ar fi ca Ucraina si Romania sa se inteleaga si sa exploateze impreuna resursele energetice din Marea Neagra. Altfel o sa se acuze reciproc ca si-au sapat puturi inclinate in punga celuilalt. In caz ca rezervele nu vor fi generoase, cum se tot vorbeste, si pierderile vor fi mai mici pentru Romania. Victoria noastra in Marea Neagra este mai mult una de palmares. S-ar putea sa nu profitam niciodata de resursele petroliere din "noul teritoriu", sa fie doar o mica satisfactie dupa ce Romania a pierdut 20% din teritoriul sau istoric, in schimb putem profita de credinta in justitie, pentru ca de prea multe ori in istorie romanii nu si-au gasit dreptatea.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă