Muzeul Zidului Berlinului trebuie vizitat la prima ora, pentru ca e unul dintre cele mai aglomerate muzee din oras. Transporturi de elevi, studenti sau turisti umplu cei 2.000 de metri patrati, astfel incat nu ai loc sa vezi exponatele. Copiii trag de lantul de la cusca de caini, rad, pun mana pe masinile expuse. Prima masina te intampina inca de la intrare: o Broscuta ce a salvat 55 de persoane, transportandu-le din RDG in RFG intre 1964 si 1966. Muzeul Zidului Berlinului, "Mauermuseum. Haus am Checkpoint Charlie", a aparut in 1962, fiind fondat de Rainer Hilderbrandt in cele doua camere ale unui apartament dintr-o casa din coasta Zidului Berlinului, langa Checkpoint Charlie. Fondatorul facuse 17 luni de inchisoare pe vremea nazistilor, iar in 1948 fondase "Grupul de lupta impotriva barbariei". La parterul expozitiei poti rasfoi foile plastifiate cu numele celor 43.000 de germani care au murit in lagarele construite de sovietici dupa razboi (unele pe locul lagarelor naziste, cum e cazul cu Buchenwald). Impreuna cu Crucea Rosie muzeul desfasoara de mai multi ani un program. Cine stie informatii despre cei de pe liste e rugat sa completeze un formular. Tot la parter poti vedea uniforma pilotului Jack O. Bennett, care a facut 1.000 de zboruri in 462 de zile in timpul blocadei impuse de rusi asupra Berlinului, intre 24 iunie 1948 si 12 mai 1949. Doua avioane americane aterizau pe minut ca sa le aduca locuitorilor mancare.
Cel mai impresionant lucru in muzeu si, de altfel, cel care ocupa si cel mai mult spatiu, sunt marturiile – cutremuratoare si de ordinul inimaginabilului – celor care au reusit sa evadeze din estul in vestul Germaniei. Intr-un oras in care diferentele dintre cele doua puncte cardinale tind azi sa dispara, muzeul si ramasitele Zidului te fac sa crezi ca 1989 e deja foarte departe. "Mauermuseum" va fi reamenajat in curand. Acum, el pastreaza primele sali in forma initiala – peretii par sa nu fi fost varuiti din 1962, panourile sunt roase –, ceea ce da un anume farmec. Pe unele portiuni muzeul e parca muzeul lui insusi, mai ales ca singur promoveaza aceasta privire autoreferentiala. Iata, de pilda, fotografia primului paznic de zid est-berlinez care a fugit in Vest, iar dedesubt fotografia lui, 10 ani mai tarziu, langa fotografia originala din muzeu. Sunt expuse si picturi ori sculpturi cu tema, mai putin relevante, dar din nou, ele nu se compara cu povestile oamenilor obisnuiti care si-au pus viata in mainile unor inventii fragile, sfidator de ingenioase. De exemplu, Helke Dittrich avea 25 de ani cand s-a ascuns intre doua planse de surf pe care prietenul ei vest-german le-a montat pe masina sa Renault Fuego. Bernd Boettger (28 de ani) a traversat Marea Baltica, ajutat de un minisubmarin, inventie proprie. Dupa cinci ore a fost gasit de un vas danez.
Opt persoane intr-un balon
Un francez si-a ascuns, ca un iluzionist, iubita est-germana in doua valize care comunicau intre ele. Asa a scos-o cu trenul din RDG. si mai e pe urma, povestea devenita celebra, careia revista "Stern" i-a consacrat un reportaj special, a celor doua familii cu cate doi copii, care au fugit – opt persoane cu totul – cu un balon care, cu 50 km la ora, a traversat 12 km pana la granita si inca 20 km dupa. Zborul a durat 28 de minute. Langa balon si fotografii e asezata si masina de cusut la care s-au legat bucatile de material. Potrivit politiei, pe 14 noiembrie 1961 cinci persoane au fugit cu un Opel P4 blindat pe laturi si in spate, si ale carui portiere erau intarite cu ciment. Opelul cu pricina e in muzeu. La fel cu cea mai mica masina cu care s-a fugit din RDG in RFG, o Isetta. In 1964, sase persoane au scapat cu ea. Sau un aparat de zbor cu motor de Trabant si tot restul elementelor luate de prin curte. Batea 100 km la ora. Pe un ecran ruleaza incontinuu imaginile filmate de doi frati plecati cu un planor din Vest sa-si caute fratele in Est. Planorul capitalist era "transformat" in planor est-german, iar daca stii germana, ai acces neingradit la discutiile pilotilor. Sali speciale sunt consacrate tunelurilor pe sub Zidul Berlinului. Siegfried Noffke a sapat un zid ca sa ajunga la sotie si copii, in Vest, dar nu stia ca de partea cealalta niste studenti sapau si ei. A fost o surpare, politia "s-a sesizat", iar bietul om a fost impuscat cand a iesit din tunel. Printr-un tunel de 120 m lungime au trecut, in septembrie 1962, 29 de refugiati. N-a fost descoperit, dar s-a inundat de la o teava. Intre 1971 si 1972 trei tineri au sapat un tunel de 21 de metri cu ciocane si sape, in cel mai elementar mod. O sala speciala e inchinata memoriei unui personaj cu totul special. Inainte de a deveni doctor in fizica experimentala si astronaut, membru al primului zbor Spacelab german, Reinhard Furrer a ajutat in 1964 la saparea "Tunelului 57" si s-a numarat printre cei care ii treceau pe oameni dintr-o parte intr-alta. A murit in 1995, in cursul unui miting aviatic, langa Berlin.
Prezenta Romaniei e discreta
Mai sunt pe urma povestile tragice. Peter Fechter (18 ani) a sangerat pana a murit langa zid, Salvarea intarziind aproape o ora. Mecanismele de tragere fixate in plasa, cu proiectile dum-dum. 886 de caini lupi care pazeau 71,5 km de zid. Muzeul pastreaza si memoria unor evadari spre Vest din alte tari (nici una din Romania, desi au existat; Filmex incepuse la noi sa produca o serie de docudrame despre astfel de evadari reusite) si acorda mai multe sali evenimentelor din Europa de Est care au dus la caderea comunismului. Romania are un singur stand, reprezentat de o fotografie cu Ceausescu la ultimul miting, un steag gaurit, dar mai ales fotografia lui Radu Filipescu si unul dintre manifestele sale din 1983, pentru care a fost arestat pentru cinci ani. Nimic despre rezistenta anticomunista sau despre alti disidenti.
Dupa alte sali consacrate tabloului "Guernica", lui Mahatma Gandhi sau "pacii mondiale", cobori direct in Occident, adica in magazinul muzeului. Poti cumpara "Trabantele" in miniatura, carti, tricouri sau cani tematice, dar in jurul muzeului vanzatorii ambulanti realizeaza cea mai fericita prietenie speculativa vanzand la mese, nediscriminatoriu, caciuli rusesti de blana si casti americane.
