Avocat, om care se lupta cu hatisul legislatiei si care cunoaste viata foarte bine, in toata mizeria ei, Liviu Capsa este, in acelasi timp, un autor de subtilitate despre care nu se poate spune ca se relaxeaza scriind carti, ci scriindu-le ne dezvaluie adevarata sa personalitate, aceea a unui om cultivat si inteligent pentru care lectura nu este doar un mod de a-ti omori timpul, ci o cale de cunoastere a universurilor altor autori.
A scris la randul lui dandu-si seama ca are ceva de spus si ca vocea sa nu este inabusita de vocile celorlalti. Amintim cateva volume mai vechi, Evadarea din vis, Balcania mon amour, Mesaje de robot, Sinucidere cu crini, Sens interzis. Condeiul lui Liviu Capsa poate sa abordeze diferite genuri literare de la poezie la reportaj si chiar la proza scurta, dar parca cel mai bine se simte in lumea parodiei.
Astfel, ultimul sau volum, intitulat chiar Muzeul parodiilor de ceara, este o antologie a textelor produse in perioada 1993-2001, in care talentul autorului este cel mai bine pus in evidenta. Parodiile optzeciste dupa autori cunoscuti au farmecul lor si, intr-adevar, citindu-le intelegi care este mecanismul secret al poeziei pe care el o parodiaza cu buna stiinta, dar nu pentru a o distruge, ci pentru ale demonstra celor cu mai putina carte ca genul parodic nu este neaparat un gen practicat cu rautate, ci dimpotriva o dovada de dragoste fata de cel parodiat. Volumul a aparut la editura Paralela 45.
Creează un cont
Bine ati venit! înregistrați-vă pentru un cont
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.
Recuperare parola
Recuperați-vă parola
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.
