Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a refuzat să răspundă, miercuri, la întrebările jurnaliștilor despre colaborarea lui cu fosta Securitate, colaborare care a fost prezentată, în premieră, într-o serie de dezvăluiri din ziarul România Liberă.
Rugat să vorbească despre legăturile lui cu fosta Securitate, Mugur Isărescu a susținut că nu el, ci instituțiile statului trebuie să dea explicații.
"Să răspundă instituțiile care sunt abilitate. Avem legi, răspundem conform legilor și instituțiilor care există. Este necesară o clarificare din partea acestor instituții, dar în limitele legii", a susținut Mugur Isărescu.
El a făcut această precizare într-un briefing de presă organizat după ședința Consiliului de Administrație al BNR.
Legat de impactul pe plan extern al acestor dezvăluiri, Răzvan Orășanu spune că „ar trebui informați cei din structurile externe în care este prezent și domnul Isărescu, că au în rândul lor un vechi informator al securității lui Ceaușescu. Când au pornit dezvăluirile în «România liberă», în urmă cu mai multe luni, domnul Isărescu căuta sprijin extern prin tot felul de cluburi și vedea un efort concertat în ceea ce îl privește. Nu știu să existe vreo grupare care să îi vrea răul domnului Isărescu“.
După cum a relatat ziarul România Liberă, în arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) există o secțiune dedicată Institutului de Economie Mondială (IEM). Costin Murgescu, Mugur Isărescu, Eugen Dijmărescu și mulți alți „grei“ ai Finanțelor de după anul 1989 au lucrat ani în șir la IEM.
Una dintre „sursele“ Securității care semnează multe dintre notele din arhivele CNSAS referitoare la Institutul de Economie Mondială este „Manole“. Iar alăturând documente din diverse dosare ale fondului IEM, identitatea lui „Manole“ poate fi aflată fără dubiu.
„Manole“. „Sursa Manole“. Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe.
Într-o „notă“ din septembrie 1986, sursa „Manole“ vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie, „Manole“ își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11.
Într-un alt document al Securității, datat 1979, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: „Isărescu Constantin Mugurel (…), domiciliat în București".
Relevant, însă, pentru trecutul lui Mugur Isărescu nu e atât faptul că era cultivat de către personalul ambasadei britanice la București, cât că avea inițiative personale de a-i spiona pe acești diplomați. Iată ce notează ofițerul UM 0195: „Notele informative furnizate de Isărescu Mugur dovedesc o instruire pe profil deosebită, avînd în vedere propunerile personale de a penetra în anturajul personal al ambasadei Angliei la București“.