Mariana Rarinca a șantajat-o pe Livia Stanciu, speculând starea de vulnerabilitate a acesteia din toamna anului 2013, când se afla în perioada de reînnoire a mandatului de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și împotriva căreia se desfășura o campanie de denigrare exercitată de unele trusturi de presă, susțin judecătorii de la Curtea de Apel București, în motivarea deciziei din 11 septembrie, dată publicităţii luni, potrivit Agerpres.
„În mod corect prima instanță a reținut că, în perioada august-septembrie 2013 — 3 iunie 2014, inculpata Rarinca Mariana a amenințat-o pe persoana vătămată Stanciu Livia-Doina cu darea în vileag către presă a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru soțul acesteia, dacă persoana vătămată nu îi remitea suma de 20.000 de euro. (…) Astfel, inculpata a speculat starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate, care în calitatea sa de președinte ÎCCJ se afla în toamna anului 2013 în procedura de reînnoire a mandatului. Era de notorietate faptul că împotriva persoanei vătămate exista o campanie susținută exercitată de unele trusturi de presă, prin care se urmărea denigrarea și diminuarea șanselor de reușită la un nou mandat a persoanei vătămate, în condițiile în care instanța pe care o conducea, ÎCCJ, pronunțase soluții de mare fermitate în special în cazuri de mare corupție în care fuseseră implicate persoane cu funcții politice înalte sau potență financiară extrem de ridicată”, susțin judecătorii George Matei și Anamaria Trancă de la Curtea de Apel București.
Magistrații notează că Mariana Rarinca l-a contactat pe martorul SR, în luna septembrie 2013, spunându-i că este asaltată de posturi de televiziune, și că ar trebui ca Livia Stanciu să-i remită suma de 20.000 euro.
Pentru a fi mai credibilă, Mariana Rarinca i-a spus martorului că a semnat deja cu o televiziune, căreia îi va da informații despre activitatea avocatului Andrei Stanciu, soțul Liviei Stanciu.
Astfel, Mariana Rarinca i-a spus martorului că la poarta sa se află realizatorul TV Gâdea în persoană, și încă o persoană de la Realitatea TV, iar televiziunile sunt interesate de orice amănunte picante.
Instanța mai arată că martorul respectiv s-a deplasat la locuința Marianei Rarinca, însă nu a observat nici carele de televiziune și nici pe Mihai Gâdea.
Judecătorii susțin că Mariana Rarinca i-a trimis Liviei Stanciu, prin intermediul unei rude a șefei ÎCCJ, mai multe mesaje tip SMS, în care amenința cu divulgarea către presă a unor date compromițătoare.
Pe de altă parte, Curtea de Apel susține că nu poate stabili dacă Mariana Rarinca a practicat ilegal avocatura, deși la domiciliul său s-au descoperit mai multe chitanțe emise după data decesului soțului Liviei Stanciu, completate cu datele cabinetului de avocatură Andrei Stanciu sau ale Întreprinderii Individuale Rarinca Mariana.
În acest sens, instanța arată că nu intenționează să procedeze la extinderea acțiunii penale cu privire la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, pentru acest lucru dispunându-se deja disjungerea și cercetarea penală a Marianei Rarinca într-un dosar separat.
În ceea ce privește activitatea colaboratorului sub acoperire, judecătorii consideră că acesta nu a săvârșit o acțiune de provocare, „deoarece nu agentul statului are inițiativa infracțională, ci aceasta aparține inculpatei care a reliefat-o cu mai mult timp în urmă, prin abordarea martorului SR și care a continuat cu abordarea directă a persoanei vătămate”.
„Abia după ce persoana vătămată a sesizat organele judiciare, agentul sub acoperire intervine și din conținutul mesajelor trimise de acesta rezultă cu maximă claritate pentru orice observator de bună credință că nu încearcă nici un moment să determine vreo persoană inocentă la săvârșirea vreunei infracțiuni, ci doar întreabă: cine sunteți, despre ce e vorba, vă rog să îmi spuneți ce bani, ce datorie, ce presă”, se mai arată în motivare.
Din perspectiva conduitei procesuale, judecătorii au constatat că Mariana Rarinca a avut o poziție oscilantă, aceasta refuzând să răspundă tuturor întrebărilor care au vizat contradicții dintre declarațiile sale și s-a mărginit la aprecieri evazive sau a arătat că nu dorește să vorbească deoarece ar fi implicate mai multe persoane.
În această privință, Curtea de Apel București nu a considerat poziția drept un indiciu de vinovăție, ci doar o expresie a dreptului la tăcere de care a înțeles să se folosească Mariana Rarinca.
Magistrații mai amintesc faptul că Mariana Rarinca a încercat să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul de caz de la DNA, făcând o solicitare expresă în acest sens, cerere care a fost respinsă de procuror deoarece nu se încadra în limitele legale.
Cei doi judecători au apreciat că în cazul Marianei Rarinca nu se impune aplicarea unei pedepse în regim de detenție, ținând seama de vârsta înaintată a acesteia, dar și de faptul că ea a fost cercetată o perioadă în stare de arest preventiv, „astfel încât a putut să conștientizeze pe deplin rigoarea legii penale”.
„Nu în ultimul rând, Curtea va reține că inculpata și-a dat seama că a procedat în mod greșit față de persoana vătămată, așa cum a arătat în mod expres prin ultimul cuvânt, astfel încât prin conștientizarea și asumarea conduitei greșite de către inculpată, instanța de apel apreciază că este suficientă aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal. În cazul în care nu ar fi recunoscut în nici o modalitate că ar fi avut un comportament greșit față de persoana vătămată, atunci s-ar fi pus, bineînțeles, problema unei condamnări cu executare. Nu prezintă relevanță pentru Curtea de Apel ieșirile publice pe la diferite emisiuni, talk-show-uri, etc, ale inculpatei, prin care aceasta nu-și recunoaște în nicio modalitate activitatea infracțională, ci are în vedere doar conduita procesuală din prezenta cauză, unde inculpata a încercat să încheie un acord de vinovăție cu procurorul, a recunoscut că a greșit în comportamentul său față de persoana vătămată și a arătat prin intermediul apărătorului ales că solicită menținerea soluției de condamnare a primei instanțe. Față de argumentele menționate anterior, nu se impune sporirea represiunii penale prin aplicarea pedepselor complementare solicitate în apelul parchetului”, se mai arată în motivare.
Pe 11 septembrie, Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu, a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București la trei ani de închisoare cu suspendare.
Curtea de Apel București a respins atât apelul DNA, cât și pe cel formulat de Mariana Rarinca, menținând condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București în decembrie 2014.
