SCANDAL "Rarinca". Specialiștii: "Instanța de apel care a pronunțat achitarea NU a respectat Procedura Penală"

Mariana Rarinca ar fost achitatムde instanța Curții de Apel București, formată din judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, fără respectarea noului Cod de Procedură Penală, spun specialiștii consultați de România Liberă. Cei doi judecători ar fi redactat motivarea achitării invocând critici raportate DOAR la (ne)legalitatitatea urmăririi penale, care ar intra în atribuțiile Camerei Preliminare, ce decide dacă procurorii, în instrumentarea dosarului, au respectat legea penală și drepturile inculpatului. Judecătorii riscă declanșarea unei acțiuni disciplinare și sancțiuni ale CSM.

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

Actualizat: 23.06.2015 - 09:54

Mariana Rarinca ar fi  fost achitatムde instanța Curții de Apel București, formată din judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, fără respectarea noului Cod de Procedură Penală, spun specialiștii consultați de România Liberă. Cei doi judecători ar fi redactat motivarea achitării invocând critici raportate DOAR la (ne)legalitatitatea  urmăririi penale, care ar intra în atribuțiile Camerei Preliminare, ce decide dacă procurorii, în instrumentarea dosarului, au respectat legea penală și drepturile inculpatului. Ei riscă declanșarea unei acțiuni disciplinare și sancțiuni ale CSM.

Rarinca a fost arestată preventiv  de mai multe instanțe, compusă din judecători diferiți; a fost trimisă în judecată (trecând prin filtrele camerelor preliminare), fiind acuzată  de DNA că ar fi șantajat-o pe judecătoarea Livia Doina Stanciu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, membru CSM.

Instanța de fond a Tribunalului București a condamnat-o la trei ani cu suspendare, iar instanța Curții de Apel a achitat-o.  Arestarea, urmată la final de achitare, a declanșat un scandal public. Politicieni ca președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta, ca și judecători, precum Norel Popescu (ales în CSM cu autocarul PSD) sau Gabriela Baltag, președinta AMR au cerut demisia Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA, și a Liviei Stanciu, reclamantă în dosar. Baltag și-a exprimat indignarea inclusiv la televiziuni ca Antena 3, deși Codul Deontologic al magistraților interzice declarațiile publice privind moralitatea și profesionalismul unor magistrați. Numai CSM îi poate evalua pe magistrați și îi poate sancționa atunci când greșesc.

Motivarea judecătorilor de apel Risantea Găgescu și Damian Dolache,  care au pronunțat achitarea, a fost catalogată de unii specialiști consultați de România Liberă ca  fiind "halucinantă",  "bizară" sau "neprofesionistă" deoarece NU ar  respecta Codul de Procedură Penală.

Neștiință de carte sau răzbunare pe DNA sau Livia Stanciu?

În mod bizar, spun unii specialiștii în Drept Procesual Penal,  instanța de apel, compusă din judecătorii Găgescu și Dolache,  a decis achitarea DOAR prin criticarea  rechizitoriului de trimitere în judecată, a modulului în care s-a făcut urmărirea penală, a legalității  administrării probelor, proceduri care intră în sarcina Camerei Preliminare. Alții au fost mai radicali și au catalogat motivarea ca fiind "halucinantă" sau "neprofesionistă". Noi alegem cuvântul "bizar", mai blând. 

 Acest mod de motivare a unei decizii judecătorești definitive, bazată doar pe critici la adresa urmăririi penale ( atribut al Camerei Preliminare)  s-ar putea interpreta fie ca neștiință de carte, fie ca rea intenție rezultată din relații de dușmănie fie cu instituția DNA, care a făcut probațiunea și a trimis dosarul în judecată, fie față de reclamant, Livia Doina Stanciu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, membru CSM, spun specialiștii.

În presă și în mediul virtual s-au vehiculat informații potrivit cărora judecătorul Damian Dolache ar fi rudă cu o persoană condamnată în baza unui rechizitoriu DNA, iar judecătoarea Găgescu NU ar fi promovat la Înalta Curte deoarece Livia Stanciu, președinte al Înaltei Curți și membru CSM, i-ar fi pus întrebări dificile la interviul de promovare din fața membrilor CSM.  Aceste motive le luăm sub beneficiu de inventar având în vedere faptul că nu avem posibilitatea de a le lua un punct de vedere magistraților în cauza.

Instanța de Apel, care a pronunțat achitarea, ar fi "jucat" rolul Camerei Preliminare

 Rolul unei instanțe de apel, care dă sentința definitivă într-un proces penal, potrivit Noului Cod de Procedură Penală, este cu totul altul decât al Camerei Preliminare.

Potrivit Noului Cod de Procedură Penală, Camera Preliminară verifică legalitatea trimiterii în judecată, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală.

Instanța de Apel, potrivit aceluiași nou Cod,  poata da o nouă apreciere probelor, poate să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, dar nu poate face aprecieri DOAR față de modul în care s-a făcut urmărirea penală , critici de genul " "nu s-au administrat probe în apărare", "urmărirea penală s-a desfăşurat faţă de inculpata Rarinca Mariana cu încălcarea dispoziţiilor (...) privind caracterul echitabil al procesului penal", atribut al Camerei Preliminare.

Instanța de apel, ca și cea de fond, trebuie să  evalueze dacă probele reflectă sau nu vinovății și să se pronunțe în consecință. Aceste evaluări trebuie să se constituie în motivare.

Nerespectarea acestor prevederi procedurale ale Noului Cod de către o instanță de judecată de apel ( sau de fond)  poate fi considerată abatere disciplinară, spun specialiștii.

De precizat că prima decizie a Camerei Preliminare de la Tribunalul București, care a admis probațiunea, a fost contestată la Camera Preliminară a Curții de Apel București, care a menținut-o. Cu alte cuvinte, două instanțe de Cameră Preliminară au admis probațiunea procurorilor, considerând-o legală. Nu și instanța de apel, care a dat decizia definitivă de achitare doar pe atribuțiile Camerei Preliminare, spun specialiștii.

MOTIVARE. Fragmente care critică doar urmărirea penală, atribut al Camerei Preliminare

Redăm fragmentele din motivare  achitării Marianei Rarinca ce țin, procedural, de atribuțiile Camerei Preliminare, adică a instanței care analizează rechizitoriul de trimitere în judecată, modul în care s-au administrat probele sau dacă procurorii au administrat și probe în apărare.

"Contrar susținerilor procurorilor de caz, Curtea constată că urmărirea penală s-a desfășurat față de inculpată Rarinca Mariana cu încălcarea dispozițiilor art.6 parag.1 comb. cu parag.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și a prevederilor art.8 din Codul de procedura penală privind caracterul echitabil al procesului penal. În art. 16 alin. 1 din Constituția României se stipulează că cetățenii sunt egali în față legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. De asemenea, Curtea de la Strasbourg, în jurisprudență să, a arătat că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale constituie esența unei societăți democratice", se arată în motivare. 

Această frază este prima dintr-un șir de aprecieri DOAR asupra Urmăririi Penale, cenzurată de judecătorul de cameră preliminară de la două instanțe. 

Un alt fragment din motivare în care judecătorii de apel care dau hotărâre definitivă cred că sunt judecători de cameră preliminară ( pe vechiul Cod de Procedură Penală puteau face astfel de evaluări, însă nu și pe Noul Cod, spun specialiștii) este:

"Întrucât prin încheierea din 04.06.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă nu s-a constatat că probele obţinute în stare de provocare a inculpatei Rarinca Mariana sunt nelegale, judecătorii instanţei de apel, în calitatea lor de apărători ai libertăţilor individuale recunoscute pe plan european vor sancţiona încălcarea art.6 alin.1 din Convenţia Europeană, de către procurorii de caz".

Se observă că instanța de apel analizează tot admisibilitatea probelor, atribut tot al camerei preliminare. Alte fragmente-exemple ar fi "Contrar susţinerilor Parchetului, Curtea constată că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 – 27.06.2014,  fără ca inculpatei Rarinca Mariana  să-i fie respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege"; "Ca urmare a audierii martorilor, fără ca procurorii de caz să administreze probe în favoarea inculpatei Rarinca Mariana, în raport de declaraţiile acesteia . Curtea constată că au fost încălcate în mod flagrant dispoziţiile procedurale mai sus invocate".

Toate  critică urmărirea penală, instanța de apel nefăcând altceva  în motivarea decizieie de achitare decât să se substituie Camerei Preliminare, spun specialiștii.

CSM a apărat independența Justiției față de declarațiile politice ale lui Tăriceanu  în cazul Rarinca

Plenul CSM a decis luni că președintele senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a încălcat independența Justiției prin afirmațiile și scrisoarea în care solictă demiterea Liviei Stanciu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a Laurei Codruța Koveși, șefa DNA. 

CSM si-a insusit luni raportul Inspectiei Judiciare, care, in urma verificarilor, a concluzionat ca afirmatiile si demersurile presedintelui Senatului au fost de natura sa aduca atingere independentei sistemului judiciar.

Cinci senatori, printre care si presedintele Camerei Superioare a Parlamentului, Calin Popescu-Tariceanu, au solicitat, in luna mai, printr-o scrisoare, presedintelui Klaus Iohannis sa le inlature, prin demitere ori prin demisie, pe Livia Stanciu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si Laura Codruta Kovesi, sefa DNA, pentru "incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale" ale Marianei Rarinca.

"Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima profunda ingrijorare fata de actiunile concertate ale unor reprezentanti ai Senatului Romaniei si ale unei parti din mass-media romaneasca ce tind la afectarea echilibrului puterilor in stat prin subminarea autoritatii puterii judecatoresti si a sistemului judiciar in ansamblul sau", se arata intr-un comunicat CSM de la sfarsitul lunii mai. CSM a sesizat Inspecția Judiciară, care a constatat că a fost afectată independența Justiției

 
DNA a contestat achitarea prin cale extraordinară de atac
 
Procurorii au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca, acuzată că ar fi şantajat-o pe şefa curţii supreme, Livia Stanciu.   Procurorii reclamă faptul ca  judecătoare Risantea Găgescu,  din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu ar fi fost imparţială. Ei fac referire la interviul susţinut în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.
DNA citează, în solicitare, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept.
 

Dialog Livia Stanciu - Risantea Găgescu:

- Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…

- Când există o eroare judiciară.

- Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.

- Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.

- Sau invers.

- Sau invers - condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.

Risatea Găgescu a obţinut cel mai slab punctaj dintre cei 40 de judecători care au candidat în 2013 pentru un post la instanța supremă.

În contestația în anulare, DNA invocă și un defect, indicat chiar de protagonista interviului,  și anume: „Nerăbdarea mă caracterizează. Am început să o… am început să o mai înfrâng un pic... ”

DNA susţine că „Analiza interviului susţinut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la data de 16.05.2013, precum şi succesiunea măsurilor dispuse în cursul judecării cauzei în apel, la cele trei termene de judecată, reflectă antepronunţarea şi lipsa de imparţialitate a judecătorului Risantea Găgescu” .

Solicitarea procurorilor se va judeca miercuri, 24 iunie.

 

 

Citește totul despre:

Comentarii