20.3 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăSpecialMoştenitorii Marthei Bibescu revendică Palatul de la Mogoşoaia

Moştenitorii Marthei Bibescu revendică Palatul de la Mogoşoaia

Christopher John Ghika, cetăţean britanic, şi sora lui, Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti, au depus acţiunea de revendicare la Tribunalul Bucureşti pe 12 martie, susţinând că, în calitate de moştenitori ai Marthei Bibescu, născută Lahovari, au drept de proprietate asupra complexului “Palatul Mogoşoaia”. Cei doi sunt reprezentaţi în instanţă de casa de avocatură “Stoica şi Asociaţii”, a fostului ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, potrivit Newsin.

Cererea de chemare în judecată depusă la Tribunalul Bucureşti este însoţită de o serie de documente, printre care traduceri ale certificatelor de moştenitor, din care reiese că fraţii Ghika sunt moştenitorii domeniului de la Mogoşoaia, precum şi o serie de procese-verbale care detaliază ce suprafeţe, imobile şi obiecte erau pe domeniu la preluarea de către stat.

Instanţa de judecată a stabilit primul termen în acest proces pentru 26 aprilie.

Acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti este îndreptată împotriva statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a Ministerului Culturii, a Municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), precum şi împotriva Comunei Mogoşoaia şi a Centrului de Cultură Palatele Brâncoveneşti.

În acţiunea depusă în instanţă, cei doi moştenitori arată că Palatul de la Mogoşoaia, împreună cu mai multe dependinţe, parcul şi câteva zeci de hectare de teren arabil şi de livadă, a fost dobândit de Martha Bibescu de la soţul acesteia, Prinţul George Valentin Bibescu, printr-un “Act de donaţiune”, datat 24 martie 1925, care a fost ataşat, în copie, la dosarul cauzei, contractul fiind înregistrat la Secţia de notariat a Tribunalului Ilfov.

Potrivit acţiunii depuse la Tribunalul Bucureşti, pe 2 martie 1949 , “în lipsa oricărui temei legal, Direcţia Gospodăriile Agricole de Stat a procedat la preluarea bunurilor Marthei Bibescu situate în comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov, bunuri constând în: 33 de hectare de teren arabil, 30 de hectare parc, 8 hectare teren cultivate cu pomi, 3 hectare teren cultivate cu plante de protecţie, 8.700 mp teren cu destinaţia de loc de casă, 28 de construcţii (dintre care două castele, 9 corpuri de clădiri având destinaţia de locuinţe pentru personal, o biserică şi alte corpuri denumite Casa mică şi Casa mare), produse şi producte agricole, inventar viu, precum şi întregul inventar mort”. Cei doi moştenitori ai Marthei Bibescu susţin că revendică doar parcul, terenul cultivat cu pomi, cele 3 hectare cultivate cu plante de protecţie, precum şi construcţiile şi terenul aferent acestora, specificând că nu fac obiectul acestui dosar terenul arabil sau inventarul complexului.

Christopher John Ghika şi Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti expun, pe larg, în acţiunea depusă în instanţă, descendenţa Marthei Bibescu, prin care drepturile de moştenire asupra Palatului de la Mogoşoaia le-au revenit lor. Astfel, se arată în acţiune, după moartea Marthei Bibescu, în noiembrie 1973, succesiunea acesteia a fost acceptată de fiica şi unica sa moştenitoare, Valentine Ghika-Comăneşti, căsătorită cu Prinţul Dimitry Ghika-Comăneşti, potrivit unui “Act de notorietate” datat 18 ianuarie 1974.

La rândul său, moştenirea Valentinei Ghika-Comăneşti i-a revenit, după moartea sa, în noiembrie 1976, soţului ei, Prinţul Dimitry Ghika-Comăneşti, după cum reiese din certificatul de moştenitor eliberat de Înalta Curte de Justiţie din Anglia, în ianuarie 1977.

Ulterior, în 1989, drepturile asupra proprietăţilor Marthei Bibescu din România trec la fiul Prinţului Dimitry Ghika-Comăneşti, John Nicholas Ghika, căsătorit cu Judith Mary Ghika. Cei doi au doi copii, respectiv Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti şi Christopher John Ghika, reclamanţii din dosar.

John Nicholas Ghika a murit în august 2003, moştenirea lăsată de el revenindu-i soţiei sale, Judith Mary. La începutul lui 2010, aceasta le-a donat celor doi copii ai săi, Jean Valentine Louise Ghika Comăneşti şi Christopher John Ghika, toate drepturile dobândite prin succesiune cu privire la imobilele din România care au aparţinut familiei lui John Nicholas Ghika.

“Aşadar, reclamanţii din prezenta cauză sunt moştenitorii Marthei Bibescu (fostă Lahovary), proprietară a complexului Palatul Mogoşoaia şi pe numele căreia a fost preluat imobilul în anul 1949”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti.

După naţionalizare, complexul de la Mogoşoaia a trecut de la o instituţie la alta

Moştenitorii Marthei Bibescu spun că, după preluarea de către stat, în 1949, “în mod abuziv şi fără temei legal”, a Palatului Mogoşoaia, domeniul şi imobilele au fost administrate succesiv de mai multe instituţii, “fără să iasă însă din sfera de stăpânire a statului”.

Astfel, în 1952, la trei ani de la naţionalizarea integrală a domeniului, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române (RPR), imobilul a fost transmis din folosinţa Ministerului Învăţământului Public, a Sfatului Popular al Capitalei şi a Ministerului Forţelor Armate, în folosinţa Comitetului pentru Artă, precum şi a Uniunilor Artiştilor Plastici, a Compozitorilor, a Scriitorilor şi a Arhitecţilor.

Trei ani mai târziu, în 1955, 12 hectare din parcul complexului trec din administrarea Ministerului Culturii în cea a Sfatului Popular al Capitalei, susţin cei doi moştenitori în acţiune, care arată că palatul a fost administrat de Muzeul Naţional de Artă al RPR până la cutremurul din martie 1977, când tot inventarul a fost evacuat în clădirea muzeului, instituţie care a administrat imobilul până în 1991.

Pe de altă parte, potrivit acţiunii depuse la Tribunalul Bucureşti, o suprafaţă de aproape 18 hectare din parcul complexului, situată în zona de nord a domeniului, a trecut în 1970 în administrarea Direcţiei Domeniului Public al Municipiului Bucureşti, pentru ca în 1990, printr-o Hotărâre de Guvern, să fie trecut în administrarea Centrului de Cultură şi Creaţie Mogoşoaia – Buftea. Un an mai târziu, în aprilie 1991, cele aproape 18 hectare de parc ajung să fie administrare de Trustul Domus, aflat în subordinea Ministerului Culturii.

În ceea ce priveşte palatul şi o parte din dependinţele situate pe domeniul de la Mogoşoaia, în acţiune se arată că acestea au fost trecute, în 1991, prin ordin al Ministerului Culturii, din administrarea Muzeului Naţional de Artă al României în subordinea Trustului Domus. În 1993, MCC înfiinţează Centrul Naţional de Cultură Mogoşoaia, care preia administrarea palatului. Ulterior, cele 12 hectare din parcul de la Mogoşoaia trec în administrarea Centrului, pentru ca în 2003, instituţia care i-a succedat, Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, să fie trecută sub finanţarea CGMB şi a Ministerului Culturii.

“Se poate observa faptul că titlul pârâţilor din prezenta cauză emană de la Statul român, autor al preluării abuzive a imobilului în litigiu şi care a transmis succesiv dreptul de administrare asupra acestuia”, se arată în acţiunea depusă la instanţă.

Moştenitorii Marthei Bibescu cer retrocedarea Palatului Mogoşoaia sau obligarea statului la plata valorii de piaţă

Martha Bibescu a fost expropriată fără temei legal de stat, în 1949, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti de moştenitorii săi. Astfel, aceştia susţin că Palatul şi parcul de la Mogoşoaia sunt în posesia statului român fără ca instituţiile acestuia să deţină un titlu valabil de proprietate. De aceea, iniţiatorii acţiunii de revendicare vor ca instanţa să constate că fraţii Ghika sunt titularii drepturilor de proprietate asupra complexului şi să oblige instituţiile chemate în judecată să le returneze imobilul.

Pe de altă parte, cei doi cer instanţei ca, în măsura în care imobilul nu poate fi restituit în natură, statul să fie obligat la plata valorii de piaţă a acestuia. În acţiunea de la instanţă se arată că Palatul Mogoşoaia este “evaluat provizoriu” la 10 milioane de euro, iar valoarea de piaţă a imobilului urmează să fie determinată prin expertiza ce se va fi cerută Tribunalului.

Site-ul oficial al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, care administrează în prezent domeniul de la Mogoşoaia, prezintă pe larg istoria domeniului de la Mogoşoaia. Situat la circa 15 kilometri de Bucureşti, complexul a fost iniţial în posesia familiei Brâncoveanu, iar prima clădire inaugurată a fost Biserica “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1688, cu o lună înainte de alegerea lui Constantin Brâncoveanu ca domn al Ţării Româneşti.

În 1702, Constantin Brâncoveanu înalţă Palatul Mogoşoaia pentru cel de-al doilea fiu al său, Ştefan, însă în 1714, după ce domnitorul şi cei patru fii ai săi sunt executaţi de turci, domeniul este confiscat, iar palatul este transformat în han. Ulterior, domeniul este răscumpărat de Ştefan Cantacuzino, pentru a reveni marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului.

Ultimul moştenitor al Brâncovenilor, Grigore, lasă domeniul fiicei sale, Zoe Mavrocordat, iar prin căsătoria acesteia cu Gheorghe Bibescu, complexul trece în posesia familiei Bibescu, care s-a ocupat de renovarea vechiului palat, precum şi de construirea unor noi clădiri, având în vedere că, în ultimii 100 de ani, domeniul fusese devastat de mai multe războaie şi revoluţii.

Martha Bibescu ajunge în posesia Palatului Mogoşoaia în primii ani ai secolului al XX-lea, aceasta ocupându-se intens de renovarea clădirilor şi de amenajarea parcului şi a grădinilor. În 1945, domeniul este naţionalizat, însă Martha Bibescu reuşeşte ca Palatul Mogoşoaia să fie declarat monument istoric. Martha Bibescu părăseşte ţara, iar palatul este devastat, mare parte din mobilier fiind furat. Cu toate acestea, în 1949 şi palatul va fi naţionalizat, intrând în posesia statului român. Abia în 1952 încep noi lucrări de renovare şi reamenajare a domeniului, care continuă până în 2002, potrivit site-ului Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti.

În prezent, Palatul de la Mogoşoaia adăposteşte Muzeul Tradiţiei Aulice, în clădirile auxiliare de pe domeniu fiind amenajate spaţii de expoziţie, centre de conferinţă, un restaurant şi mai multe spaţii de cazare, după cum reiese din prezentarea de pe site-ul Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti.

Cele mai citite

Ludovic Orban sare la gâtul lui Iulian Dumitrescu, preşedintele PNL Prahova: “Nesimțire sfidătoare!”

Iulian Dumitrescu, președintele PNL Prahova, inculpat pentru corupție și cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, continuă să surprindă....

Klaus Iohannis a efectuat o vizită la complexul industrial Doosan Enerbility din Changwon, Republica Coreea

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat miercuri, 24 aprilie 2024, o vizită la complexul industrial Doosan Enerbility din Changwon, Republica Coreea. Din delegația care...

Coreea de Nord a trimis o delegație în Iran, pentru discuții economice și militare. Ambele țări avansează în domeniul nuclear

O delegație din Coreea de Nord a plecat de la Phenian spre Iran, unde urmează a fi primită de oficiali de la Teheran. Delegația nord-coreeană...
Ultima oră
Pe aceeași temă