5.6 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăSpecialMonica Macovei: "Crimele de la Revoluţie şi mineriade pot deveni imprescriptibile"

Monica Macovei: „Crimele de la Revoluţie şi mineriade pot deveni imprescriptibile”

Monica Macovei, europarlamentar PDL şi fost ministru al Justiţiei, a finalizat un proiect de lege prin care infracţiunile referitoare la omor să devină imprescriptibile, pornind de la argumentul că în toate statele din zona euroatlantică, mai puţin România şi Bulgaria, există prevederi prin care omorul nu se prescrie niciodată. Dacă această lege va fi votată de Parlament, dosarele revoluţiei şi mineriadei din iunie 1990 ar putea fi redeschise nu doar pentru mulţi ofiţeri care au lucrat în armată sau în servicii speciale, ci şi pentru Ion Iliescu. Termenul de prescripţie pentru crimele din 1989 şi 1990 este anul viitor şi dacă este depăşit, aceste fapte vor rămâne nepedepsite.

Propuneţi modificarea unor prevederi din Codul Penal astfel încât infracţiunea de omor să nu mai fie prescriptibilă. De ce a devenit abia acum necesară această modificare?

M.M.: Era necesară de mai multă vreme, ar fi trebuit să apară şi în noul Cod.

În varianta Codului Penal pe care aţi făcut-o când eraţi mi¬nistra Justiţiei nu apare această idee de imprescriptibilitate a infracţiunilor de omor?

M.M.: Erau şi câteva prevederi referitoare la prescripţie, dar între timp echipele care au lucrat la aceste coduri s-au tot schimbat şi s-au schimbat şi ideile de la care am plecat iniţial. Proiectul pe care îl propun acum urmăreşte eliminarea termenului de prescripţie pentru infracţiunile de omor şi cele care au ca urmare moartea victimei: tâlhăria urmată de moartea victimei, violul urmat de moartea victimei sau pur şi simplu omorul cu intenţie. Deci, să nu mai fie un termen de prescripţie, ceea ce înseamnă să poată fi cercetată infracţiunea de omor oricând, de asemenea eliminarea termenului de prescripţie pentru executarea pedepsei, astfel încât dacă cineva este acuzat de omor şi fuge, dacă este prins peste 20 sau 30 de ani, să execute pedeapsa. Eu propun să nu mai existe nici un termen de prescripţie.

În acest moment, în România, faptele de omor se prescriu după 15 ani.

M.M.: Într-adevăr, în acest moment, la noi, există un termen de prescripţie pentru faptele de omor, ceea ce înseamnă că dacă nu există o hotărâre definitivă, în două variante: 15 sau 22 de ani şi jumătate, atunci scapi şi nu mai poţi fi cercetat niciodată pentru omor. De asemenea, dacă eşti în curs de judecată: ai fost prins, descoperit, trimis în judecată şi această perioadă de 15 sau 22 de ani se încheie înainte ca instanţă să se pronunţe,
atunci ai scăpat.

România e una dintre puţinele ţări în care omorul e prescriptibil.

M.M.: Dintre statele democratice, într-adevăr doar România şi Bulgaria se află în această situaţie. În cele mai multe ţări, o dată ce eşti trimis în judecată pentru alte fapte, pentru furt, fraudă, corupţie, din acel moment nu mai curge termenul de prescripţie. Există ţări în care nu mai curge termenul de prescripţie după ce există o hotărâre în primă instanţă.

Mulţi oameni extrem de influenţi din România reuşesc să amâne procesele, până ce intervine prescripţia, cum e cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, care în acest fel a scăpat de majoritatea proceselor. Vă gândiţi la un proiect care să oprească prescripţiile şi în alte situaţii, de pildă, pentru faptele de corupţie?

M.M.: Ar trebui să stabilim cum să facem acest lucru: din momentul trimiterii în judecată a unei persoane sau după ce există o hotărâre în primă instanţă. Indiferent care este reperul pe care-l luăm, din acel moment n-ar mai trebui să curgă nici un termen de prescripţie. Cum se vede în dosarele cu politicieni de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care stau de patru ani de zile fără şi pentru care aceşti oameni influenţi aşteaptă prescrierea.

Din expunerea de motive privind imprescriptibilitatea faptelor de omor rezultă că legea pe care o propuneţi acum ar putea să aibă efect şi asupra dosarelor închise. Nu ar putea fi considerate retroactive aceste prevederi?

M.M.: Trebuie să se aplice pentru toate faptele de omor pentru care nu a funcţionat prescriptibilitatea şi acest lucru nu înseamnă retroactivitate. În Suedia, o astfel de modificare prin care dispare orice termen de prescripţie pentru faptele de omor s-a făcut anul trecut. Am preluat şi eu ceea ce a votat Parlamentul Suedez: prevederea se aplică la toate faptele de omor pentru care nu s-a îndeplinit termenul de prescripţie până astăzi, când se adoptă legea.

Acelaşi principiu ar putea fi aplicat şi în dosarele de corupţie? De exemplu, pentru cazurile închise, o lege care modifică prescriptibilitatea faptelor de corupţie ar putea duce la redeschiderea proceselor?

M.M.: Nu contează dacă dosarul e închis sau deschis, contează doar să nu fi trecut termenul de prescripţie, în momentul în care intră în vigoare legea.

Ar putea fi trecute şi faptele de corupţie în categoria celor imprescriptibile?

M.M.: Ar putea, dacă există voinţă politică şi se consideră necesar. Imprescriptibilitatea este aplicată, în general, pentru infracţiuni care se pedepsesc cu condamnări pe viaţă şi cele mai multe sunt pentru omor, genocid, tortură etc. Există câteva ţări care extind acest lucru şi pentru alte infracţiuni grave, care pot fi de natură economică. Aici există, de regulă, termen de prescripţie. România ar putea mări termenele de prescripţie pentru infracţiuni de fraudă şi corupţie.

Vă gândiţi să propuneţi partidului de guvernământ o astfel de lege de modificare a termenelor de prescripţie pentru fapte de corupţie?

M.M.: Da, dar e nevoie de timp, fiindcă atunci când eram la Ministerul Justiţiei aveam o echipă, acum lucrez singură. Ideea există, dacă există şi voinţă politică, cei de la minister se pot apuca de treabă.

Cum ar arăta o astfel de lege?

M.M.: Aş mări termenul de prescriere între cinci şi opt ani şi aş spune ca din momentul în care dosarul a ajuns la judecător să nu mai curgă termenul de prescripţie. În acelaşi timp, aş elimina posibilitatea unor pedepse cu suspendarea pentru infracţiunile de corupţie sau de fraudă, pentru că astfel de infracţiuni zdrobesc statul de drept, mai ales atunci când sunt implicaţi politicieni şi magistraţi, cum se întâmplă în România.

Dacă propunerea privind imprescriptibilitatea faptelor de omor va fi acceptată în Codul Penal vor putea fi redeschise dosarele revoluţiei şi mineriadei din iunie 1990?

M.M.: Eu nu am în vedere aceste dosare concrete, ci faptul că infracţiunile de omor n-ar mai trebui prescrise.

În revoluţia din 1989 au murit peste o mie de oameni şi nu există încă responsabili pentru represiunea de după 22 decembrie. Faptele de atunci nu au fost prescrise, iar prescripţia specială de 22 de ani şi jumătate ar expira anul viitor.

M.M.: Această prescripţie se aplică pentru cazurile pentru care s-au început cercetările. Pentru cele pentru care nu s-a făcut nici o cercetare în ceea ce priveşte uciderea de persoane se aplică termenul de 15 ani, pentru cele pentru care s-au început cercetări, iar unele sunt pe rolul instanţei, termenul este de 15 ani plus jumătate din acest termen: în total, 22 de ani şi jumătate. Aceasta este prescripţia specială care mai există în lumea civilizată doar în România şi Bulgaria.

Deci faptele de omor necercetate rămân pentru istorici. Dar pentru cele care au fost începute propunerea dvs. legislativă ar putea avea efecte.

M.M.: Da.

Dosarele închise prin decizia de neîncepere a urmăririi penale pot fi însă redeschise, cum e şi cazul lui Ion Iliescu?

M.M.: Da, eu aşa consider. Depinde şi cum au fost făcute aceste dosare, dar după judecata mea trebuie găsiţi vinovaţii pentru fiecare victimă. Sigur că unele dosare s-au făcut pe grupuri şi e ruşinos pentru sistemul de justiţie că nu s-au finalizat. Pe site-ul CEDO se şi spune, dealtfel, că la aceste dosare s-a lucrat doar în două perioade, 1997-2000 şi 2005-2006. Aş vrea să ştiu şi eu de ce nu s-a mai lucrat după 2007.

Aveţi susţinerea PDL pentru acest proiect de imprescriptibilitate a faptelor de omor?

M.M.: Proiectul are toate şansele să treacă de Parlament, dacă oamenii sunt de bună-credinţă, se uită în Dreptul comparat şi înţeleg că viaţa umană e mai presus de orice. În plus, este vorba despre încrederea în justiţie, nu poţi lăsa nepedepsit pe cineva care a făcut o crimă.

Mizaţi pe majoritatea parlamentară a PDL, dar în acelaşi timp PSD ar putea în continuare să-i apere pe cei care sunt suspectaţi că în 1989 s-au făcut vinovaţi de moartea celor peste o mie de oameni: ofiţeri din armată şi servicii speciale sau civili care au dat ordine, cum e Ion Iliescu?

M.M.: Se poate într-adevăr readuce în discuţie interferenţa politicienilor cu procurorii militari şi incompetenţa acestor procurori. Dar eu nu am avut în vedere aceste dosare atunci când m-am gândit la acest proiect de lege.

PSD a suprareacţionat în aceste zile după ce Nicolescu Constantin, şeful Consiliului Judeţean, a fost arestat preventiv şi acuzat de procurorii anticorupţie, printre altele, de luare de mită. De ce credeţi că liderii PSD încearcă să pună presiune asupra procurorilor inclusiv prin ameninţări?

M.M.: După toate declaraţiile făcute zilele acestea de Victor Ponta, Adrian Năstase, Adrian Severin, rezultă că, dacă vor veni la putere, vom avea parte de ceea ce s-a întâmplat în anii ‘50. Deci toţi cei care au crezut că pot face cu adevărat justiţie vor trebui să fugă. Nu sunt dosare politice, dovadă că există şi dosare ale PDL: Păsat, Ridzi, Falcă etc. Atunci când sunt trimişi în judecată parlamentari PDL dosarele nu sunt politice, dar când sunt ale PSD ele devin brusc politice.

Credeţi deci că după venirea PSD la putere judecătorii şi procurorii care au lucrat în cazuri de corupţie vor fi epuraţi?

M.M.: Mai rău, vor face în aşa fel încât niciodată nimeni să nu se mai atingă de politicieni ca Adrian Năstase, Dan Voiculescu. Există corupţie şi în PDL, peste tot în politică, numai că cei din PDL nu au făcut presiuni în justiţie, ca ceilalţi, deşi poate ar fi vrut, dar le-a fost frică.

„Nu contează dacă dosarul e închis sau deschis, contează doar să nu fi trecut termenul de prescripţie, în momentul în care intră în vigoare legea.”

„Deci toţi cei care au crezut că pot face cu adevărat justiţie vor trebui să fugă.”

CV Monica Macovei, europarlamentar PDL

1978-1982, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept, licenţiat diplomă de merit

1983-1997, procuror

1992-1994, Universitatea statului New York/Universitatea Central- Europeană, Master of Law (LLM) în Drept Constituţional Comparat

1996 – 2004, Expert/consultant pentru Consiliul Europei.

1996-2004, Consultant APADOR-CH

1994-2002, Profesor asociat, Şcoala Superioară de Jurnalism

1997-2002, Expert/consultant pentru Federaţia Internaţională Helsinki, OSI, Centrul European pentru Drepturile Romilor, UNDP şi alte organizaţii internaţionale

1997-2004, Avocat, Baroul Bucureşti

2001-2004, Preşedinte, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor

2005-2007, ministru al Justiţiei

2007-2009, consilier anticorupţie al premierului Macedoniei

2009-prezent, europarlamentar PDL.

Sabina Fati
Sabina Fati
Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă