Primul tur al alegerilor prezidenţiale a zdruncinat câteva dintre legendele care paraziteazǎ discuţiile despre politicǎ. Sǎ le luǎm pe rând.
1. Sondajele mint (manipuleazǎ). Dacǎ ne referim la sondajele publicate în luna octombrie, constatǎm cǎ în toate, fǎrǎ excepţie, primele douǎ locuri au fost indicate corect, cu intenţia de vot estimatǎ în marja de eroare (Ponta între 40% și 42%, Iohannis între 28% şi 30%). Cǎ ordinea locurilor 3-5 a diferit de la un sondaj la altul nu poate fi imputabil decât statisticii matematice, care ne spune cǎ o diferenţǎ inferioarǎ unui punct procentual (cea dintre Tǎriceanu şi Monica Macovei, conform rezultatelor oficiale) este mai micǎ decât marja de eroare, deci nepredictibilǎ.
Sondajele fǎcute la ieşirea de la urne (exit-poll) de cǎtre Sociopol pentru Antena 3 şi IRES pentru Digi 24 au indicat rezultatul final cu precizie de câteva zecimale. Nu discut despre fǎcǎturile difuzate de alte televiziuni (îndeosebi Realitatea TV) drept exit poll-uri.
2. Cei mai activi votanţi sunt vârstnicii şi cei cu educaţie inferioarǎ. Exit poll-urile nu au doar rolul de a satisface nerǎbdarea celor care doresc sǎ afle rezultatul scrutinului înainte de numǎrarea voturilor. Ele sunt sursa din care putem afla caracteristicile celor care au mers la vot şi, mai ales, cu cine au votat diversele categorii de cetǎţeni. De obicei, aceste informaţii sunt difuzate de posturile de televiziune la câteva ore dupǎ aflarea primelor estimǎri şi se pierd în hǎrmǎlaia declaraţiilor politicienilor şi analizelor comentatorilor, dupǎ care e imposibil sǎ le mai gǎseşti. Cu atât mai lǎudabil este IRES, care a publicat pe site-ul propriu aceste informaţii, obţinute din intervievarea la ieşirea de la urne a unui eşantion de 16.100 votanţi.
Din datele IRES rezultǎ cǎ numai 34% din persoanele cu educaţie de pânǎ la 10 clase s-au prezentat la vot, în timp ce proporţiile corespunzǎtoare în rândul absolvenţilor de liceu şi de învǎţǎmânt superior au fost de 78%, respectiv 71%. Asta, bineînţeles, nu înseamnǎ cǎ grosul votanţilor ar fi fost intelectualii cǎci, vorba unui prieten, 71% dintr-o cireaşǎ nu e mai mult decât 34% dintr-un pepene. Dar da, exprimarea prin vot a opţiunii politice este un comportament mult mai frecvent printre intelectuali decât printre cei cu studii elementare.
La fel, vârstnicii (peste 65 de ani) au mers la vot doar în proporţie de 44%, mult mai micǎ decât adulţii (35-64 de ani), care au fǎcut-o în proporţie de 57%, şi chiar decât tinerii sub 35 de ani (51%).
3. Ruralii merg la vot mai mult decât orǎşenii. De fapt, aici nu avem date concludente. Au fost, anul acesta, mai multe voturi exprimate în mediul urban decât în rural. Dar asta se datoreazǎ în parte faptului cǎ o proporție importantǎ a alegǎtorilor cu domiciliul în comunele rurale a votat pe liste speciale în secţiile de vot din oraşe (fie cǎ locuiesc de fapt acolo, ca “flotanţi”, fie cǎ erau la oraş cu diverse treburi). Existǎ şi fenomenul invers (orǎşeni care au votat la ţarǎ), dar e mult mai puţin rǎspândit. În orice caz, “vot exprimat în urban” nu înseamnǎ “votant urban”.
Cert este cǎ rata de participare a fost de 51,64% în urban şi 53,21% în rural. Diferenţa de un procent şi jumǎtate este mult mai micǎ decât cea înregistratǎ în 2009 (5%) sau în 2004 (6%). Asta înseamnǎ cǎ existǎ o tendinţǎ de apropiere între comportamentele de vot ale orǎşenilor şi cele ale ruralilor.
O altǎ serie de informaţii importante furnizate de exit-poll-ul IRES se referǎ la profilurile alegǎtorilor primilor cinci candidaţi. Aflǎm astfel cǎ Ponta a fost votat preponderent de cǎtre vârstnici, persoane cu educaţie elementarǎ şi de cǎtre rurali, conform profilului tradiţional al votantului PSD. Iohannis a fost votat mai ales de cǎtre tineri, absolvenţi de învăţǎmânt superior şi transilvǎneni. Tǎriceanu a avut şi el un electorat dominat de absolvenţii de învǎţǎmânt superior. Udrea a avut succes mai ales în rândul tinerilor. Macovei a avut cu adevǎrat un electorat de nişǎ, atrǎgând mai ales femeile, tinerii (aproape jumǎtate din voturi i-au venit de la alegǎtori sub 35 de ani), absolvenţi de învǎţǎmânt superior (47% din voturi) şi orǎşeni (87% din voturi).
În concluzie, recomand citirea cu încredere şi moderaţie a sondajelor de opinie.
Mircea Kivu este sociolog
