Masuratorile efectuate recent de specialistii de la Institutul Uzinsider Engineering stau la baza realizarii unui inventar al agregatelor si echipamentelor din combinat care sunt „surse puternic poluante” prin depasirea limitei de zgomot admise si a elaborarii unei harti „sonore” a combinatului galatean.
„Uzina de zgomote”
Intr-o mare parte din sectiile si atelierele de pe platforma siderurgica, nivelul de zgomot este cu mult mai mare decat cel obisnuit in halele industriale. Un studiu realizat de Institutul de Cercetare si Proiectari in Siderurgie Uzinsider, bazat pe masurarea nivelului de zgomot in diverse sectii din combinat, realizeaza si un inventar al surselor de zgomot „foarte puternic poluante” si „puternic poluante” de la Mittal Steel Galati. La Uzina de Laminate Plate, sursele de zgomot puternic poluante sunt echipamentele de la Atelierul „Ajustaj” de la Laminorul de Tabla Groasa nr. 1, unde la „Foarfece” si la „Planare” nivelul de zgomot continuu echivalent este depasit cu 24 de decibeli. Alte zone in care nivelul de zomot produs de echipamente este incadrat la „surse puternic poluante” sunt „trenul degrosisor”, caja VD si D5, calea cu role de evacuare de la „Ajustajul” LTG 1, la „dresarea” de la LBR si Atelierul „Ajustaj” de la LTG 2, unde nivelul de zgomot admis este depasit cu 18 dB. Alte depasiri, ceva mai reduse, fiind inregistrate la paturile de racire de la LTG 1, trenul finisor de la LBC, cuptoarele cu propulsie de la LBC si cuptoarele clopot de la LBR. La Uzina de Producere si Distributie a Energiei Siderurgice sursele foarte puternic poluante sunt la Hala Compresie de la Fabrica de Oxigen, Centrala de Aer Comprimat, Suflante si la Hala de Separare. La Uzina Cocso Chimica exista mai putine surse de zgomot puternic poluante, dar in zona masinii de sarjare-batere a carbunelui nivelul admis este depasit cu 28 de dB, iar la „ciururi” cu 10 dB. La Uzina de Piese de Schimb si Reparatii Siderurgice, exista zece ateliere cu agregate puternic poluante la Turnatoria mixta, zona dezbatatoare si cuptoare electrice, la „Forja” si „Ansamble sudate” depasirea fiind cu pana la 10 dBA peste limita admisa. La Uzina Aglomerare Furnale, zonele cu zgomot foarte mare sunt impartite in doua categorii. Agregate foarte puternic poluante sunt la Halele Exhaustoare de la „Aglomerare 1” si „Aglomerare 2”, la ventilatoare caupere de la furnale si ciururile de la fabrica de var. Locurile de munca cu agregate puternic poluante sunt „Tobe amestec secundar”, „Ciururi la rece”, „Concasoare cu valturi” de la cele doua „aglomerari” si platforma cuptoare rotative, incarcare buncare cota +30, de la fabrica de var. Depasirile limitei nivelului de zgomot admis sunt de 20 dBA la ventilatoare, de 19 dBA la concasoare si de 14 dBA la exhaustoare. Si la Uzina Otelarii Refractare sunt echipamente puternic poluante la Hala Exhaustoare de la Cazane OLD si in zona pompelor de alimentare, Sala Electro.
Masuratori da, masuri ba!
Masuratorile efectuate de Uzinsider au evidentiat valori ale poluarii sonore, identice cu rezultatele masuratorilor efectuate in perioada 1995-1997 de Compartimentul de Protectia Mediului de la Mittal Steel. Prima concluzie este ca in ultimul deceniu administratia combinatului nu a facut nimic pentru reducerea poluarii fonice. Desi solutii tehnice exista si nu sunt foarte costisitoare: de la finisarea fonoabsorbanta a atelierelor cu agregate puternic poluante si captusirea fonoabsorbanta a instalatiilor de ventilatie si a altor instalatii destinate atenuarii energiei undelor acustice, la introducerea turbosuflantelor si turbogeneratoarelor in carcase, tratarea acustica a camerelor de comanda ce deservesc agregatele de pe fluxurile tehnologice si folosirea structurilor rezonant-absorbante. Specialistii de la Uzinsider Engineering au stabilit o serie de metodologii de calcul pentru proiectarea absorbantilor acustici prin efect de porozitate, a ecranelor de protectie, carcaselor, camerelor de comanda, elementelor fonoabsorbante de rezonanta, atenuatoarelor de zgomot, pentru reducerea poluarii sonore de pe platforma. ARPM sta cu „luneta” pe Mittal Steel. Chiar daca efectele poluarii sonore din Mittal Steel sunt daunatoare in primul rand pentru angajatii din combinat, in ultimii ani cei care locuiesc in apropierea combinatului fiind afectati mai putin, nivelul poluarii sonore de pe platforma Mittal Steel si efectele ei asupra cartierelor din zona de vest a Galatiului sunt si in atentia Agentiei Regionale de Mediu Galati: „Noi, impreuna cu Mittal Steel Galati, suntem preocupati de luarea masurilor necesare pentru protejarea galatenilor care locuiesc in cartierele situate in apropierea combinatului si a locuitorilor din comunele limitrofe, prin limitarea poluarii, atat a celei prin noxe, cat si a celei sonore. Exista programe de mediu si acolo unde nu sunt respectate luam masuri in consecinta”.
Dupa privatizare, schimbari in bine
PR managerul Mital Steel Galati, Dorian Dumitrescu, ne-a declarat ca administratia combinatului este preocupata permanent de reducerea nivelului de zgomot, dar si de izolarea fonica a unor ateliere in care sunt agragate ce produc zgomote mari in functionare: „Expertii in securitatea muncii au identificat mai multe zone in care zgomotul depaseste limitele admise. Aceste zone sunt monitorizate in permanenta, inclusiv cu laboratorul propriu mobil, iar datele sunt inregistrate si analizate. In zonele foarte zgomotoase se instaleaza, direct la sursa, atenuatoare active si reactive de zgomot, se pun carcase si panouri fonoizolante. In locatiile care permit, s-au construit cabine fonoizolante. Modernizarile de la masina 1 de turnare de la Turnatoria Continua 1, precum si de la masina automata de marcare a tablelor in flux de la LTG 2 au dus la scaderea nivelului de zgomot”. In plus, angajatii care lucreaza la locuri de munca cu poluare sonora mare primesc antifoane pentru protejarea auzului. Dorian Dumitrescu a mai precizat ca o dovada in plus pentru eficienta masurilor luate impotriva poluarii sonore este scaderea numarului cazurilor de imbolnaviri profesionale: „Daca in 2002 s-au inregistrat 10 cazuri de hipoacuzie bilaterala, iar in 2003 un singur caz de surditate bilaterala, in 2004, 2005 si 2006, pana acum, nu s-a semnalat nici un caz de acest tip”.
