Universitatea MIT, din Statele Unite, ocupă, de săptămâna trecută, primul loc în clasamentul celor mai bune instituţii de învaţământ din lume.
MIT a surclasat atât Universitatea Cambridge, fruntaşă a topului în ultimii doi ani, cât şi Universitatea Harvard, lider mondial între 2004 şi 2010, potrivit publicaţiei The Telegraph.
În octombrie 2009, preşedintele Obama a ţinut un discurs la Massachusetts Institute of Technology. La final, el a spus mulţimii: „Am visat dintotdeauna să vizitez cea mai prestigioasă instituţie din Cambridge, Massachusetts”. Apoi a adăugat, oprind aplauzele, „Cea mai prestigioasă şcoală din această parte a Cambridge, Massachusetts”.
Preşedintele a simţit nevoia unei clarificări pentru că Universitatea Harvard, lider în topul mondial ani la rând, se află la doar două mile depărtare, în acelaşi oraş al statului Boston.
Săptămâna trecută, însă, MIT a fost numită cea mai bună universitate din lume de către QS world university rankings, un progres pentru şcoala care, în urmă cu doar cinci ani, ocupa locul al zecelea în clasament.
Filmul premiat la Oscar „Good Will Hunting” a contribuit, cu siguranţă, la popularitatea instituţiei americane. Însă MIT a „produs” unele dintre cele mai strălucite minţi ale lumii. În realitate, nu în film.
Fostul Secretar General al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, actualul prim-ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu, şi fostul secretar britanic al afacerilor externe, David Miliband, au învăţat la MIT.
Şaptezeci şi opt dintre foştii studenţi şi profesori ai universităţii au obţinut Premiul Nobel. Nouă dintre aceştia predau în prezent în şcoală.
„Dacă ai întreba pe cineva din Anglia care este cea mai prestigioasă universitate, probabil că nu s-ar gândi la MIT. Însă pentru oricine lucrează în domeniul ingineriei, al ştiinţelor sau al tehnologiei, triumful instituţiei nu este o surpriză”, spune un reprezentant QS rankings.
Deşi oferă cursuri în mai toate domeniile, de la media la istorie şi literatură, universitatea se remarcă prin studiile de inginerie, matematică, ştiinţă sau economie.
La MIT se intră greu. Din cei 17.909 de aplicanţi de anul trecut, doar 1.742 au avut noroc. Locul este competitiv şi din punct de vedere financiar. Taxa anuală pentru studiile de licenţă este de aproximativ 40.000 de dolari, însă, ca mai toate universităţile mari, MIT oferă sprijin financiar studenţilor foarte buni.
Renumiţi pentru farsele lor, studenţii de la MIT sunt încurajaţi să-şi folosească cunoştinţele într-un mod cât mai creativ cu putinţă. Printre farsele mai recente se numără transformarea unuia dintre holuri într-o versiune „vie” a faimosului joc Tetris şi înlocuirea ceasului dintr-un turn cu logo-ul Apple. „Şcoala aceasta este departe de rigiditatea existentă în alte instituţii prestigioase de învăţământ din lume”, îşi descrie un doctorand universitatea.
