» Surse citate de NewsIn sustin ca spitalul unde a murit Nicolae Plesita apartine SRI, insa serviciul a negat aceasta informatie.
Ironia sortii a facut ca moartea generalului de Securitate Nicolae Plesita sa-i fie conspirata mai bine decat viata: era sa treaca neobservata. Tartorul Centrului de Informatii Externe al Securitatii, tortionar si banuit terorist, partener cu Carlos sacalul in atentatul asupra postului de radio "Europa Libera", Plesita a fost inmormantat ieri la Curtea de Arges, dupa ce a murit luni, la varsta de 80 de ani. Viata, precum si moartea i-au fost acoperite de statul roman: accesul presei la inmormantare a fost interzis de agenti care pareau sa apartina unui serviciu secret. SRI a negat insa ca a avut agenti la inmormantarea lui Plesita si spune ca nu a trimis nici macar o coroana de flori.
Nicolae Plesita a fost exemplul perfect de stab al Securitatii, care si-a asumat deschis actele de politie politica, ba chiar si crimele comise de comunisti, dar care a trait bine-mersi in Romania de dupa 1989. Cu o pensie de peste 50 milioane de lei vechi si o viata linistita, dusa in casa din Curtea de Arges, Plesita a murit cu crezul declarat public ca a facut ce trebuia, in numele patriei. Indirect, justitia romana i-a dat dreptate: l-a spalat de orice pacat in procesul privind faptele de terorism de la "Europa Libera". CNSAS a fost in stare, abia dupa 16 ani de la caderea comunismului, sa dea un verdict de politie politica acestui om care se lauda cu nonsalanta cu atrocitatile comise in slujba Securitatii.
Fostul sef al Informatiilor Externe ale Securitatii ceausiste, care a ajuns de la statutul de simplu tortionar pana la implicarea in atentatul cu bomba de "Europa Libera", cot la cot cu Carlos sacalul, a fost ingropat ieri, dupa ce a murit de boala la 80 de ani. Agenti profesionisti au "securizat" inmormantarea de ochii strainilor.
La ceremonie au participat cateva zeci de persoane, membri ai familiei, prieteni si fosti colegi din structurile Securitatii Arges, Valcea sau Cluj, locuri pe unde Plesita si-a creat cariera de mare securist. "Mi-a fost sef. Era dur, dar era un sef bun. Era un profesionist", a declarat Ion Stancu, fost colonel la Securitatea Pitesti, despre omul care a declarat senin, intr-o emisiune televizata din 2006, despre opozantii dictaturii lui Nicolae Ceausescu: "I-am ucis, bineinteles. Asta faceam noi".
Generalul Nicolae Plesita a fost exemplul perfect de tartor al Securitatii, care si-a asumat deschis actele de politie politica, ba chiar crimele comise in numele comunismului ceausist, dar care a trait bine-mersi in Romania de dupa 1989. Cu o pensie de peste 50 de milioane de lei vechi si o viata linistita, dusa la casa din Curtea de Arges, Plesita a murit cu crezul declarat public ca a facut ce trebuia, in numele patriei. Indirect, in martie 2009, justitia romana i-a dat dreptate. L-a spalat de orice pacat in procesul penal privind faptele de terorism din 1981, cand sediul radioului "Europa Libera" de la München a fost tinta unui atac cu bomba pus la cale de Securitate si de celebrul terorist Carlos Sacalul. Tinta era sectia romana a postului, care era singura sursa de informatii necoafate de comunisti, pentru Romania. Plesita a fost gasit nevinovat. El insusi a recunoscut insa ca era omul de legatura al sacalului cu regimul lui Nicolae Ceausescu, care dorea sa-l foloseasca si pentru eliminarea lui Ion Mihai Pacepa, fostul sef al spionajului fugit in SUA.
Nici macar Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) nu a reusit sa-i dea o palma lui Nicolae Plesita: abia la 16 ani de la caderea comunismului, i-a dat batranului securist simbolicul verdict ca a facut politie politica. Inutil, pentru ca verdictul a ajuns practic fara baza legala, dupa modificarea legislatiei CNSAS.
Nicolae Plesita a intrat in Securitate de la 18 ani, in 1948, si si-a cladit cariera de jos, ca simplu tortionar. A crescut in ochii superiorilor prin actele de reprimare a miscarii de rezistenta anticomunista din munti, despre care se stie ca au constat in tortura si crime. Impreuna cu generalul Emil Macri, a condus in august 1977 inabusirea sangeroasa a revoltei minerilor din Valea Jiului. Drept rasplata, a ajuns generallocotenent, grad cu care a iesit la pensie in 1990. Plesita a detinut functii la varful Securitatii, dar si al regimului comunist: comandant al scolii de ofiteri de Securitate de la Baneasa, sef al mai multor structuri teritoriale ale Securitatii (Pitesti, Cluj, Valcea), sef al Directiei de Informatii Externe a Securitatii (1980-1984), sef al Directiei de Securitate si Garda (cea care ii pazea pe stabii comunisti in frunte cu familia Ceausescu), membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman.