» Pamantul dintre Dunare si mare ascunde inca numeroase secrete, la care istoricii constanteni nu au gasit inca raspunsuri.
» Raman invaluite in mister locatiile legendarei cetati Vicina, a pesterei Keiris, originea fortaretei Licostomo si nu a fost descoperit inca mormantul lui Ovidius.
Judetele constanta si Tulcea se numara printre cele mai bogate din tara in ceea ce priveste numarul de situri arheologice. Dobrogea este locul unde se gasesc sute de vestigii provenind din epocile greaca, romana, bizantina sau din perioada Evului Mediu. Unele dintre ele, in mare parte cetatile importante (Histria, Adamclisi, Tomis, Callatis), au fost incluse in circuitul turistic si sunt vizitate anual de mii de turisti, din tara si din strainatate. Exista numeroase alte situri, considerate de importanta secundara, cum ar fi Ulmetum, Cheia, Ovidiu, unde s-a facut mai putin cercetare, neexistand destule fonduri pentru lucrari sustinute. Din cauza bugetelor sarace, multi ani arheologii nu au putut efectua cercetari de teren si din acest motiv multe intrebari cu privire la istoria provinciei nu au primit inca raspunsuri. Exista inca multe enigme, care au nascut aprigi controverse chiar intre oamenii de stiinta.
Vicina si pestera Keiris
Doua dintre marile secrete care au ramas nedezvaluite sunt cele privind locatia unei cetati genoveze si a unei pesteri care a jucat un rol important intr-o tragedie a zonei. In primul caz este vorba despre Vicina, o cetate legendara a carei "proprietate" este in prezent disputata de patru judete, si anume Calarasi, Constanta, Tulcea si Braila. A fost construita de Imperiul Bizantin in anul 971, iar cateva secole mai tarziu, in 1261, a ajuns sub controlul negustorilor genovezi care au primit din partea Constantinopolelui numeroase privilegii. Latinii au preluat mai multe cetati, in primul rand la gurile Dunarii, controland astfel comertul maritim din zona. Documentele Evului Mediu caracterizeaza Vicina ca un mare port la Dunare. Reputatul istoric Petre Diaconu, dupa decenii de munca la situl Pacuiul lui Soare (si aceasta o cetate bizantina), a ajuns la concluzia ca aici s-ar fi aflat de fapt Vicina. Teoria sa este in continuare contrazisa de multi istorici care spun ca era inutil pentru genovezi sa controleze o cetate solitara din josul fluviului, in conditiile in care toate centrele lor comerciale erau pe bratele Dunarii, la Chilia, Isaccea sau Macin. Marele Nicolae Iorga si Constantin Giurascu au stabilit ca Vicina s-ar fi aflat de fapt la Isaccea. Varianta lui Diaconu pare putin probabila, avand in vedere ca Pacuiul lui Soare este o insulita inundata mereu de apele Dunarii, amplasarea unui mare port aici fiind aproape imposibila. Un alt secret ce nu a fost descifrat este cel al pesterei Keiris, locul in care s-a consumat o tragedie in anul 28 i.e.n. Regii geti din zona se luptau intre ei, iar Roles, unul dintre acestia, a cerut ajutorul Romei, care l-a trimis pe proconsulul Marcus Licinius Crassus. Acesta l-a atacat pe rivalul lui Roles, pe nume Dapyx, rege get, care a fost ucis in lupta. Oamenii celui invins s-au refugiat in pestera Keiris, dar romanii i-au ajuns din urma si au zidit intrarea in pestera, lasandu-i pe geti sa moara de inanitie. De cativa zeci de ani se vehiculeaza ipoteza ca aceasta pestera Keiris ar fi Gura Dobrogei din zona Cheilor. Aceasta pestera este insa mult prea mica pentru a adaposti sute de persoane si avutiile lor, asa cum povestesc istoricii romani. Mult mai probabila este varianta ca pestera Keiris sa fie de fapt pestera Limanu, cea mai mare din Dobrogea si al carei labirint de galerii totalizeaza zeci de kilometri. Speologii si istoricii au cercetat insa prea putin pestera Limanu, astfel incat si aceasta varianta este "atacata" de controverse.
Alte enigme
Intrebari fara raspuns sunt si cele legate de cetatea Licostomo – "Gura Lupului", un important centru al genovezilor in secolul XIII, dar care nu se stie de cine anume a fost construit, de acesti negutatori latini sau de precursorii lor din Bizant. O mare enigma este si cea privind mormantul marelui poet Publius Ovidius Naso, care a trait la Tomis intre 8 si 17 e.n. Latinul a fost exilat din ordinul imparatului Augustus si a murit aici la sfarsitul anului 17 sau poate chiar la inceputul anului viitor. Din documentele antice se stie ca Ovidius a fost inmormantat la poarta cetatii, cu mare fast. S-a vorbit insa si despre un mormant al sau pe drumul dintre Tomis si Histria, Sepulctrum Ovidii, dar nici una dintre ipoteze nu s-a concretizat cu o descoperire arheologica. O organizatie neguvernamentala a incercat de curand sa dea de urma necropolei misterioase, cautand-o in zona inundata de Pont a fostei cetati romane. Nici un rezultat nici de aceasta data. Un alt mister al Dobrogei este cel privind presupusul Drum al Matasii. In anii ’90, un istoric roman a descoperit la Beijing, intr-un muzeu, o harta a dinastiei Tang, din secolul IX. Potrivit acesteia, intre anii 500 si 800 e.n., prin Dobrogea ar fi trecut un drum auxiliar al matasii, o bucla ce ocolea Marea Neagra pe la nord si cobora apoi pe malul ei vestic, pana spre Constantinopole. In ciuda acestei descoperiri, nu a fost gasit nici un alt incidiu care sa confirme aceasta ipoteza senzationala. z
» Bani puTini
Dobrogea ascunde inca numeroase secrete, autoritatile afland ca multi vanatori de comori actioneaza in zone bogate in vestigii, dar pe care arheologii nici macar nu le-au descoperit inca. Acest lucru se datoreaza faptului ca istoricii Muzeului National Constanta au primit in ultimii ani sume foarte mici pentru cercetare, care nu pot acoperi cheltuielile unor campanii serioase. De curand s-au alocat cateva miliarde pentru cercetare in situri deja cunoscute, dar banii nu au ajuns inca, fiind posibil ca ei sa fie redistribuiti in alte domenii de activitate, considerate mai urgente.
» Drumul Matasii
"In Bizant se ajungea pe un drum clasic, care ocolea Marea Caspica, ajungea la coasta Mediteranei, urca apoi prin Anatolia, pentru ca, in final, marfa sa fie descarcata la Constantinopole. Celalalt drum, mai putin cunoscut acum, trecea insa peste Caspica, ajungea in Crimeea si continua deasupra Marii Negre, coborand pe tarmul ei, pana la aceeasi destinatie. Documentul de la Beijing vorbeste despre legatura dintre doua centre ale civilizatiei umane, China si Bizantul, cu un veac si mai bine inainte de anul 1000. Caravanele venind din Crimeea treceau, asadar, prin livezile de piersici dobrogene in drumul lor spre Constantinopole. Din nefericire, bucla dobrogeana nu apare pe hartile intocmite de UNESCO despre Drumul Matasii. Corabiile care duceau bunuri din Crimeea in Bizant sunt insa o certitudine, astfel ca ipoteza unui drum terestru paralel este foarte plauzibila."
Academician Mircea Malita
