Mistere postmoderne

Stapanul porcului vorbeste cu animalul inainte de Craciun. Ii cere iertare pentru ca o sa-l taie, porcul il pune sa jure ca-i va duce poemele la o editura si-i va publica post-mortem un volum. Asta e scena care mi-a placut cel mai mult, performata de Tudor Istodor, o sa mai auziti de el. Un toxicoman se injecteaza in ritm de taraf popular. Un androgin se imbaiaza, gol, pe muzica de Diva Casta, intr-o cada acoperita cu celofan. Doi baieti de cartier il vad pe un nene aruncandu-se de la balcon si scot celularul sa-l filmeze. O multime de mici nastrusnicii se petrec pe scena Teatrului Green Hours in piesa "Deformatii", in regia lui Marcel Top. Unele trenante, altele, majoritatea, antrenante. Textele poetilor nouazecisti Claudiu Komartin si Razvan Tupa stau alaturi de altele – probabil cele cu potentialul dramatic cel mai important – semnate de Mitos Micleusan (Planeta Moldova). Adina Zorzini este o femeiusca cu picioare lungi si ochi incercanati care ia la misto personajul tinerei actrite scoase in fata de un regizor mai in varsta si pofticios. Iulian Glita e un prezentator de spectacole de divertisment care prezinta, cu o figura mortuara si o gestica tip Mick Jagger, un cimitir de cadavre vii. Diana Cavallioti este o zeita-cliseu de Ziua Valentina, care recita poezii ca odinioara pionierii in fata secretarului general. Tudor Aaron Istodor (fiul Maiei Morgenstern) este un lungan care oscileaza intre gestica desantata a manelistului de cartier si cea languros-libidinoasa a manelistului de Sala Palatului, iar Toma Danila apare si el ba a mic afacerist inconjurat de cate o pitipoanca (Adina Zorzini…), ba a hip-hopper de dupa blocurile gri. Toate astea fac un spectacol de mistere postmoderne, un sirag de soties care va fac mai amuzanta lumea cinica in care traim. Din nou, pe 12 martie.